Câteva sute de persoane au trecut, luni, pragul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) pentru a poposi pentru câteva clipe în Spaţiile Istorice ale Palatului Regal, deschise spre vizitare la aniversarea a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I.
Accesul în muzeu s-a desfăşurat potrivit noilor reglementări sanitare.
Publicul, divers, dar format în special din persoane de vârsta a treia, a putut vizita Sufrageria Regală, Scara Voievozilor, Sala Tronului, precum şi expoziţia ‘Fragmente de memorie – Portrete Regale’, mai multe opere de artă înfăţişându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieţii.
Cu ocazia acestei celebrări, MNAR a pregătit, sâmbătă, şi un program educativ pentru copiii cu vârste peste 8 ani, sub forma unui atelier online gratuit, cu două sesiuni la ore diferite, în funcţie de vârsta participanţilor. Intitulat ‘Şi regii merg la şcoală. Regele Mihai şi clasa palatină’¸ atelierul a fost susţinut de Georgiana Iacob, educator muzeal MNAR, şi a urmărit în special perioada în care Regele Mihai a fost elev, dar şi cele două domnii ale suveranului.
Potrivit directorului general al MNAR, graficianul, criticul de artă şi curatorul Călin Stegerean, acest gen de programe va continua în perioada următoare.
‘Spaţiile Istorice au fost redeschise din primăvară cu ocazia aducerii tronului (Tronul Regelui Carol I al României, expus, pentru prima dată, după mai bine de 70 de ani, pe 10 mai, cu ocazia Zilei Regalităţii – n.r.) de la Muzeul din Goleşti. (…) Sigur că această vizită este legată de persoana Regelui Mihai I, dar spaţiile rămân deschise în continuare. Ceea ce mi se pare deosebit este acest program educativ pentru copii. Şi titlul mi se pare interesant – ‘Şi regii merg la şcoală’. E un atelier online organizat de colega noastră Georgiana Iacob. Ele (atelierele – n.r.) continuă, într-o reluare a unor teme’, a declarat Călin Stegerean pentru AGERPRES.
Spaţiile Istorice ale Palatului Regal – Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor au o puternică încărcătură istorică, simbolică şi emoţională, reprezentând ‘centrul de comandă’ al monarhiei în timpul domniilor regilor Carol al II-lea şi Mihai I, precizează MNAR.
În perioada interbelică, dar şi după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste spaţii erau folosite pentru recepţii oficiale la care erau invitaţi înalţi demnitari din ţară şi din străinătate.
Picturile şi basoreliefurile concepute special pentru decorarea lor contribuie vizual la conturarea unei identităţi naţionale transmisă vizitatorilor peste generaţii. Celor două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor şi al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona şi respectiv a Ceciliei Cuţescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ştefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuţi dintre artiştii români care au contribuit la decorarea palatului regal.
