Musicalul ‘Fantoma de Operă’ de Andrew Lloyd Webber, într-o versiune nouă, pusă în scenă de Răzvan Ioan Dincă, având decoruri şi costume create de designer-ul irlandez Gary McCann, va fi prezentat în premieră, pe 31 martie, la Opera Naţională din Bucureşti (ONB).
Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a spus că spectacolul ‘Fantoma de la Operă’ este nu doar un titlu important al ONB, ci este ‘o navă amiral a acestei stagiuni’.
‘Este un titlu extrem de important, ca dovadă interesul publicului pentru el, este o navă amiral a acestei stagiuni şi a stagiunii următoare a Operei Naţionale. Cred că va exista un ecou extrem de favorabil după acest spectacol, am încredere în cei care lucrează la el. (…) Este un spectacol care s-a vândut, cel puţin primele şapte reprezentaţii s-au vândut în termen de ore, şi are toate premisele să-şi recupereze investiţia într-un an şi jumătate, maxim doi, în contextul în care un spectacol de operă cu costuri mai mici îşi recuperează investiţia probabil în cinci sau în şase ani’, a declarat Lucian Romaşcanu în cadrul unei conferinţe de presă susţinută, joi, la Opera Naţională Bucureşti.
El a amintit că spectacolul este realizat de Opera Naţională din fonduri proprii, fără subvenţii de la Ministerul Culturii.
Managerul ONB, Daniel Jinga, a spus că musicalul este ‘un gen muzical care câştigă din ce în ce mai mult teren în România, care apropie publicul larg de cultura adevărată’.
‘Opera trebuie să fie aproape de oameni, trebuie să fie aproape de public şi trebuie să atragă publicul prin orice tip de evenimente pe care le organizează, inclusiv prin evenimente conexe’, a afirmat managerul ONB.
Musicalul ‘Fantoma de la Operă’, potrivit acestuia, este ‘o satiră a fenomenului operă la nivel mondial, o satiră şi de fapt o demitizare şi o exorcizare a genului, pentru că ‘Fantoma de la Operă’ nu este fantoma unei clădiri, ‘Fantoma de la Operă’ este fantoma unui gen, este fantoma unei instituţii, este fantoma ce bântuie nişte lucrători într-o instituţie culturală, este fantoma plafonării, autosuficienţei, fantoma clişeelor de toate felurile, a ternului, a catifelelor îmbâcsite şi, în final, este un fel de manifest, un fel de quo vadis opera, pe care compozitorul îl semnalizează în spaţiul public’, precizând că scriitura muzicală ‘este 80 la sută operă şi 20 la sută musical’.
Managerul a apreciat că un spectacol ‘Fantoma de la Operă’ sună şi arată altfel atunci când este montat într-un teatru cu un colectiv artistic foarte mare.
‘O ‘Fantomă de la Operă’ montată într-un teatru cu forţă, cu un colectiv artistic artistic foarte mare, este o ‘Fantomă’ ce sună altfel, arată altfel şi bucură altfel spectatorul. Cred că spectatorii români au un privilegiu cu această producţie. În general, aşa se fac producţiile aniversare, cu multă orchestră. Eu când am fost la Londra am văzut o versiune cu patru sintetizatoare şi cu aproximativ 15 instrumentişti. Gândiţi-vă că noi acum vom avea două sintetizatoare, vom avea un cor de trei ori mai mare şi o orchestră de 70 de persoane. Asta nu poate să nu te impresioneze din punct de vedere sonor, nu poate să nu te răscolească şi nu poate să nu-i poarte pe artişti în nişte dimensiuni spirituale foarte speciale, care la un moment o să constituie şi o sursă de energie pentru trăirile lor’, a mai spus Daniel Jinga.
Managerul a povestit că pentru acest spectacol costurile au fost foarte mari iar decorurile şi costumele sunt ‘adevărate opere de artă’.
‘Decorurile costă foarte mult, sunt adevărate opere de artă. În afară de asta, costumele costă foarte mult, sunt multe personaje, multe situaţii, multe schimbări de costume, iar, spre exemplu, la ‘Masquerade’ fiecare costum reprezintă o operă de artă în sine, atenţie din nou pentru fiecare detaliu. Ştiam că astea o să coste mult, problema este că pe parcurs au apărut alte costuri mari, efectele speciale, care se vor folosi în acest titlu – căderi de candelabru, ridicări de candelabru, dispariţii de persoane din interiorul scenei, care trebuie să se întâmple pe viteză. Lucruri astea trebuie asigurate din punct de vedere al protecţiei muncii, trebuie lucrat cu firme specializate care să-şi asume siguranţa noastră şi a publicului. Avem şi efecte pirotehnice care sunt scumpe şi pentru care a trebuit să obţinem toate aprobările. (…) De fapt, ‘Fantoma de la Operă’ costă mai mult decât alte titluri pentru că are un decor complex, costume foarte complexe şi are nevoie de o echipă specială de trigger-i, care să ştie să facă aceste lucruri – cădere de candelabru, spânzurătoarea, navigarea bărcii, zborul, să ştie să le facă asigurând atât siguranţa publicului, cât şi a actanţilor’, a relatat Jinga.
El a amintit că spectacolul s-a vândut foarte bine, primele opt reprezentaţii fiind sold out în decurs de câteva ore.
‘Producţia este foarte scumpă, se va amortiza anul acesta pentru că încasările sunt foarte mari. (…) O s-o programăm cât mai des, dar nu prea des, pentru că n-o să ne transformăm în opera ‘Fantoma de la Operă’ şi nici nu voi lăsa ca acest titlu care arde, pârjoleşte totul în jur, să canibalizeze celelalte titluri pe care Opera Naţională Bucureşti, ca operă de repertoriu, le programează în fiecare an’, a afirmat managerul ONB.
Soprana Irina Baianţ, interpreta personajului Christina Daaé, a mărturisit că deşi este la a doua interpretare a personajului din ‘Fantoma de la Operă’ în România, simte emoţii şi entuziasm.
‘Azi noapte mi-am găsit o cutiuţă de bijuterii foarte, foarte veche pe care mi-a lăsat-o bunica demult şi mi-am dat seama, cumva, uitându-mă la acele bijuterii că exact aşa este şi rolul acesta pentru mine. Este cea mai bună descriere de a spune că este ca atunci când primeşti un articol vestimentar sau îţi cumperi ceva ce ţi-ai dorit foarte mult şi este extraordinar de strălucitor, şi elegant, şi frumos, şi poate nu ai ocazia să-l porţi în locurile potrivite, iar ‘Fantoma de la Operă’, respectiv această instituţie care ne-a oferit şansa să dăm din nou viaţă acestei poveşti fascinante, mă ajută din nou să port unul dintre diamantele carierei mele, adică acest rol’, a menţionat Irina Baianţ.
Actorul Adrian Nour, interpretul rolului ‘Fantoma’, a spus că foarte important pentru el în realizarea spectacolului a fost şi faptul că nu a trebuit să ia totul de la zero, el fiind, la fel ca şi Irina Baianţ, la a doua intepretare a personajului din musical.
‘Mulţi oameni se întreabă cum o să fie Adrian Nour acum în ‘Fantoma de la Operă’. Mă simt mult mai puternic, mult mai încrezător, am dobândit câteva cunoştinţe în anii aceştia în care nu am mai cântat acest rol, în care nu am mai interpretat ‘Fantoma’, dar s-a aşezat foarte mult şi am mult mai multă încredere în mine acum. Mă bucur că am putut să lucrăm mult mai în detaliu de data asta şi teatral această poveste şi sper că aveam o viaţă mult mai lungă decât a avut cealaltă variantă de ‘Fantomă”, a subliniat Adrian Nour.
Scenograful Gary McCann a arătat că experienţa de la Bucureşti a fost una interesantă şi că s-a bucurat de să lucreze la acest spectacol.
Crearea scenografiei pentru un astfel de spectacol a fost un provocare enormă, a adăugat el, ‘este ca şi cum ai urca pe muntele Everest, este ca un triatlon’.
‘Am avut foarte multe sarcini şi ataşat acestora aveam şi foarte mari aşteptări, fiindcă toată lumea ştie ‘Fantoma de la Operă’, foarte mulţi au văzut ‘Fantoma de la Operă’ şi este o provocare enormă, pentru că oameni vor să vadă scene spectaculoase. Este o treabă foarte presantă să vii cu o nouă versiune a acestui spectacol’, a evidenţiat Gary McCann.
Din distribuţia spectacolului fac parte Adrian Nour, Irina Baianţ, Kyrie Mendél, Rodica Ştefan, Andrei Petre, Radu Ion / Daniel Filipescu, Cătălin Petrescu, Ernest Fazekaş, Judith State, Alina Petrică, Ionuţ Burlan, Cosmin Seleşi, Alexandru Nagy, cu participarea Orchestrei, Corului şi Baletului Operei Naţionale Bucureşti.
Următoarele reprezentaţii sunt pe 1 şi 2 aprilie, 10, 11, 12, 13 şi 14 mai.
