Spitalul de Boli Infecţioase ‘Victor Babeş’ Timişoara: Peste 3.000 de bolnavi de COVID-19 vindecaţi într-un an de pandemie

Medicii Spitalului de Boli Infecţioase ‘Victor Babeş’ din Timişoara au vindecat pe parcursul unui an de pandemie peste 3.000 de bolnavi infectaţi cu SARS-CoV-2, iar cheia succesului, care a făcut ca niciun angajat al unităţii să nu cadă victimă a coronavirusului, a fost echipa, din care a făcut parte şi comunitatea, dar şi respectarea normelor de protecţie, documentarea permanentă din medii internaţionale despre acest virus şi încrederea în revenirea la normalitate. Managerul spitalului, Cristian Oancea, a atenţionat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că vor urma săptămâni critice în ceea ce priveşte evoluţia pandemiei. ‘Au fost momente frumoase, dar şi dureroase, dar nonstop, am fost cu toţii alături de pacienţi. Un an întreg vorbim doar despre COVID-19. Până acum, 3.600 de pacienţi internaţi în spitalul nostru, care în momentul de faţă este plin de forme severe şi foarte severe de boală şi am rugat colegii de la celelalte spitale să ne susţină în următoarele trei – patru săptămâni pe care noi le vom considera critice. Aproximativ 500 de pacienţi, printre care şi colegi de-ai noştri de la alte spitale, au pierdut lupta cu această boală. Este o pierdere pentru noi toţi. Prin sistemul nostru de triaj au trecut 5.300 de pacienţi care au fost evaluaţi. Aceste cifre semnifică oameni care s-au adresat spitalului, unde au primit îngrijire şi am fost alături de ei’, a spus pneumologul Cristian Oancea. Şeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul spitalului, Virgil Musta, a adăugat că, după un an, încă nu putem spune că războiul cu noul coronavirus a fost câştigat. ‘A fost un an de coşmar, pentru că ne-a schimbat viaţa tuturor. Spitalul nostru a avut cea mai spectaculoasă evoluţie din ultimii 30 de ani. Toată infrastructura a fost refăcută în câteva luni, condiţiile hoteliere au fost îmbunătăţite astfel că fiecare salon a fost dotat cu televizor, frigider, wi-fi, pentru ca oamenii care şi-au petrecut zilele aici să poată beneficia şi de condiţii hoteliere corespunzătoare, de o alimentaţie corespunzătoare. A fost schimbată toată infrastructura, astfel încât să nu reprezentăm un focar de infecţie pentru noi şi pacienţii noştri. Spitalul a fost dotat în acest an cu materiale şi echipament de diagnostic şi tratament performante, la nivelul celor mai dezvoltate spitale din Europa, ceea ce a permis ca la foarte scurt timp după izbucnirea pandemiei să avem şi rezultate şi să devenim un spital de excelenţă în ceea ce priveşte infecţia SARS-CoV-2 şi nu numai. Am fost o echipă de profesionişti cu dăruire, uniţi, întreg personalul spitalului alături de presa care ne-a sprijinit şi ne-a ajutat să comunicăm cu comunitatea, care şi ea face parte din echipă’, a detaliat dr. Virgil Musta. Musta a precizat că la jumătatea anului 2020 spitalul avea cei mai mulţi vindecaţi şi niciun angajat contaminat cu SARS-CoV-2. ‘Cheia succesului nostru au fost echipa, organizarea bună încă dinaintea începerii războiului. Când am văzut dezastrul din Italia le-am spus colegilor că nu avem voie să ajungem în acea situaţie. Am început să ne organizăm în ceea ce priveşte funcţionalitatea spitalului şi echipamentele pe care trebuie să le purtăm pentru a nu ne contamina. Şi am avut dreptate, am reuşit să avem performanţă şi din punct de vedere al infectării personalului. A trebuit să ne documentăm, citeam până seara târziu, am participat la conferinţe internaţionale cu cei mai mari experţi în domeniu, în perioada respectivă, care îşi relatau propria experienţă, pe care noi am luat-o şi am transpus-o la noi, într-un tratament îndrăzneţ, care s-a dovedit că a fost bun, deşi a fost criticat. Am fost inovatori, am adus un protocol adaptat la pacient, un program expert’, a menţionat dr. Musta. Directorul medical al spitalului, dr. Diana Manolescu, a subliniat că primele teste PCR au fost la doi pacienţi internaţi, pe 28 februarie. De atunci, în cadrul laboratorului s-au efectuat peste 36.000 de teste PCR pentru pacienţi şi pentru cei care au solicitat la cerere astfel de teste. ‘Pacienţii internaţi au beneficiat de valori imagistice de înaltă performanţă. Primele examinări le-am făcut pacienţilor din secţia ATI, folosind aparate mobile. Prima tomografie a fost pe 2 aprilie la un pacient ale cărui forme se agravau şi avea formă moderată spre severă. De atunci, s-au făcut peste 6.000 de tomografii pacienţilor cu infecţie SARS-CoV-2 şi o pondere foarte mare a avut-o evaluarea paraclinică a pacienţilor care au fost confirmaţi cu SARS-CoV-2 şi s-au prezentat spitalului pentru încadrarea în boală, fiind singurul spital din judeţ care face acest lucru de peste şase luni. Toate acestea au dus la o creştere a expunerii populaţiei la radiaţia X, ceea ce ne-a obligat să implementăm un program de evaluare imagistică a pacienţilor folosind acest protocol de low dose, care ne-a permis să reducem doza de iradiere cu până la 70% la aceşti pacienţi. Am încercat să protejăm copiii internaţi pe Secţia de Boli Infecţioase şi la aceştia am folosit evaluarea ecografică, cel mai mic pacient a fost un bebeluş de şase săptămâni’, a spus dr. Diana Manolescu. Medicul infecţionist Monica Cialma, care după ce dădea jos echipamentul de protecţie mergea să-şi ia fetiţa de la grădiniţă, a punctat faptul că încă din ianuarie 2020 ‘am început să ne pregătim, ştiam că va ajunge şi la noi, ştiam că plecăm pe un drum care nu ştim cum începe şi cum se sfârşeşte. La începutul lui februarie au apărut primele suspiciuni, în 28 februarie am avut primul caz pozitiv, tratat cu succes, şi au urmat clipe multe şi frumoase, epuizante şi emoţional şi fizic. Am avut foarte multe bătălii câştigate, dar şi războaie pe care le-am pierdut. Sperăm să pierdem cât mai puţin şi aşteptăm sfârşitul pandemiei şi revenirea la normalitate’.