Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Ştefan Bâlici, a afirmat că fotografiile prezentate în expoziţia ‘ReExpoziţia’ arată o imagine a diferitelor forme de dezastre care afectează clădiri şi mediul în care trăim, printre cauzele acestor dezastre numărându-se şi nerespectarea normelor de proiectare şi construcţie.
El a precizat că multe dintre construcţii sunt realizate prost, fără respectarea normelor de proiectare şi uneori sunt făcute chiar fără proiectanţi.
‘Imaginea asta a diferitelor forme de dezastre care afectează clădiri, mediul în care trăim, mediul nostru de viaţă şi vieţile oamenilor şi printre cauzele acestor dezastre, pe care le vedem prezentate în fotografii, n-aş lăsa deloc la urmă nerespectarea regulilor normelor de proiectare, construcţii care sunt realizate în zone inundabile, care sunt cunoscute ca inundabile şi declarate needificabile, şi totuşi se construieşte şi nimeni nu împiedică lucrul acesta, construcţii realizate prost, fără respectarea normelor de proiectare, uneori fără proiectanţi, clădiri care sunt realizate, să zic aşa, empiric şi fără niciun fel de încadrare în sistemul calităţii în construcţii. Noi trebuie să ajungem în situaţia în care absolut toate construcţiile să fie realizate sau, dacă sunt deja construite, expertizate şi aduse la nivelul de calitate prevăzut de normele de proiectare şi astfel să ne asigurăm că nu apar dezastre şi nu produc consecinţele pe care le vedem şi aici în această expoziţie, distrugeri de locuinţe, pierderi de vieţi omeneşti, distrugere a mediului de viaţă’, a declarat Ştefan Bâlici, pentru AGERPRES.
Bâlici a spus că în Bucureşti, în cazul unui cutremur, riscul este foarte mare, în condiţiile în care există foarte multe clădiri încadrate în clasele de risc seismic major.
‘Riscul în Capitală este foarte mare, pentru că de zeci de ani se ştie că există sute şi chiar mii de clădiri expertizate care au fost încadrate în clasele de risc seismic major şi totuşi consolidări nu s-au făcut decât cred că de ordinul câtorva unităţi, nici măcar zeci de clădiri. Şi lucrul ăsta, situaţia asta, se tot perpetuează, din cauze de incapacitate administrativă. Sigur că de multe ori se invocă, în cazul locuinţelor colective, faptul că nu se poate obţine acordul tuturor proprietarilor, dar asta e o chestiune care se rezolvă prin legislaţie. Nu se poate ca din cauza unui proprietar sau altuia să se blocheze consolidarea unei clădiri de locuinţe colective. Problema nu e atât de simplă. Sigur că trebuie asigurate condiţii decente de locuire temporară pentru ca locuitorii acestor clădiri să poată fi mutaţi’, a afirmat preşedintele OAR.
El a precizat că nu se poate face consolidarea unui imobil în care există apartamente cu locatari, iar pentru asta este nevoie ‘de un set întreg de măsuri care ţin şi de legislaţie, şi de alocare de fonduri, de resurse, şi de logistică, organizare de locuinţe de schimb’.
‘Dar trebuie început o dată, că altfel discutăm din când în când, când se întâmplă câte un cutremur ne punem problema ce s-ar întâmpla în Bucureşti, după care revenim la normal, adică nu se întâmplă nimic’, a declarat Ştefan Bâlici.
Bâlici a spus că pentru consolidarea unui ansamblu de locuinţe ar fi nevoie de aproximativ doi ani, perioadă în care ar intra proiectarea, avizarea, autorizarea şi execuţia lucrărilor.
‘Dacă lucrurile sunt bine organizate, probabil că vorbim de o perioadă de doi ani de zile pentru un bloc, o clădire mare de locuinţe, cu tot cu proiectare, avizare, autorizare, execuţie. Eventual cred că se poate face şi mai repede, dar ţine de o foarte bună organizare, să nu apară piedici de tip birocratic, administrativ, legislativ şi financiar. Dacă se asigură fluxurile acestea de resurse şi se creează cadru de organizare, nu poate să dureze foarte mult. Sigur, vorbim de un efort de foarte mare anvergură şi totul trebuie pus în contextul întregii pieţe a construcţiilor, în ce măsură există capacitate şi din partea firmelor de execuţie să facă aşa ceva’, a mai spus preşedintele OAR.
El a mai spus că problema consolidării ansamblurilor de locuinţe ar trebui să fie ‘un obiectiv de politică naţională’ şi nu ar mai trebui să ‘ne concentrăm pe construit în neştire’.
‘Dacă nu ne mai concentrăm pe construit în neştire ansambluri de locuinţe noi care nu au niciun fel de dotări, nu răspund cerinţelor urbanistice, arhitecturale de niciun fel, dar construim zeci de mii de locuinţe proaste, şi ne-am concentra mai degrabă pe reabilitare a fondului construit existent, care e o resursă în momentul de faţă, dacă ne-am muta prioritatea pe reabilitare a fondului construit şi creşterea calităţii lui, sigur că ar fi eliminat acest risc sau redus şi în acelaşi timp am putea creşte calitatea locuirii, pentru că multe dintre blocurile vechi au calitate din punct de vedere arhitectural şi al organizării urbanistice. E clar o problemă de lipsă de calitate în această frenezie de a construi mult. Trebuie schimbată prioritatea, nu trebuie construit mult, ci reabilitat ceea ce avem şi va fi mult mai bine din toate punctele de vedere, mai ales că am eliminat riscul seismic’, a mai spus Ştefan Bâlici.
Expoziţia-concurs de fotografie pe tema efectelor dezastrelor naturale asupra locuinţelor, ‘ReExpoziţia’, a fost vernisată, joi, la Casa Mincu din Capitală.
