Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a făcut referire, miercuri, la decizia Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii de a respinge definitiv extrădarea lui Puiu Popoviciu, arătând că nu este exclusă o contestare a deciziei, dar că situaţia va trebui discutată în Consiliul Superior al Magistraturii.
Precizările vin după ce, pe 11 iunie, omul de afaceri Puiu Popoviciu a câştigat apelul înaintat Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii împotriva extrădării sale către România. Decizia este definitivă şi instanţa britanică motivează că Popoviciu nu a avut parte de un proces corect în România şi descrie cazul ca fiind unul ”extraordinar”.
‘În acest caz este de analizat foarte atent ce s-a întâmplat, pentru că, iată, o instanţă din Marea Britanie a dat o decizie care sancţionează, cumva, instanţa română, ceea ce este foarte grav, aşa încât trebuie să analizăm foarte atent în ce zonă se plasează vina, dacă sunt probleme şi unde sunt probleme. În orice caz, toate dosarele trebuie să se bucure de întreaga atenţie, însă reprezintă un semnal de alarmă şi trebuie să verificăm foarte atent. Vom vedea dacă acea decizie va fi cumva contestată. Dacă nu va fi contestată, o discuţie – şi în cadrul CSM – va trebui să facem şi să tragem nişte concluzii’, a arătat ministrul într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
În acest sens, a precizat că trebuie văzut dacă a fost încălcat dreptul la apărare al omului de afaceri.
‘Nu vor rămâne lucrurile aşa, este foarte clar, pentru că trebuie să vedem dacă într-adevăr Instanţa supremă din România a avut problemă de respectare a dreptului la apărare, un drept fundamental. Acum, noi avem încredere în instanţele noastre şi în momentele în care se ivesc astfel de situaţii şi astfel de acuzaţii, totuşi, trebuie să privim foarte atent dacă aceste acuzaţii sunt unele reale şi să vedem unde a fost problema, dacă a fost vreuna. Deci, subiectul nu se va închide, va fi discutat. Eu sper, şi în cadrul CSM – vom vedea dacă este cazul. Deocamdată să primim comunicări din partea părţii britanice’, a spus ministrul.
În ce îl priveşte pe omul de afaceri Alexander Adamescu, ministrul Justiţiei a declarat că procesul acestuia în Marea Britanie s-a încheiat şi că autorităţile române au cerut în mai multe rânduri informaţii despre momentul extrădării.
‘Procesul din Marea Britanie s-a încheiat. Autorităţile din Marea Britanie ar trebui să îl predea pe domnul Adamescu şi am solicitat în mai multe rânduri să ni se precizeze când va avea loc acea extrădare, în mod efectiv. Aşteptăm răspunsul, pentru că până în prezent nu am primit detalii. Sunt mai multe solicitări din partea Ministerului Justiţiei şi colegii din cadrul ministerului fac absolut toate demersurile care ţin de Ministerul Justiţiei’, a precizat Stelian Ion.
Omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în anul 2013 ar fi dat bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său.
Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a primit în România pe 2 august 2017 o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul ‘Ferma Băneasa’, în care a fost acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.
După pronunţarea sentinţei, el a fost identificat în Marea Britanie, unde o instanţă a dispus predarea lui la data de 12 iulie 2019. Dar Popoviciu a formulat apel, pe care acum l-a câştigat.
Potrivit motivării Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii, Popoviciu nu a fost judecat de un tribunal imparţial şi a ”suferit o negare completă” a drepturilor sale la un proces corect, aşa cum sunt ele protejate prin articolul 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, instanţa de la Londra consideră că executarea unei pedepse cu închisoarea în urma unei condamnări abuzive ar fi ”arbitrară” şi în consecinţă extrădarea sa ar reprezenta o ”negare flagrantă” a dreptului său la libertate, protejat de articolul 5 al aceleiaşi convenţii europene.
