Un studiu al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) relevă că maghiarii din România şi din Ungaria se autodefinesc rar ca fiind de stânga şi mai mult de dreapta. ‘Legat de stânga-dreapta şi conţinutul ei, este iarăşi interesant. Aici mi se pare că este vorba mai degrabă de o diferenţă la nivelul denumirii sau autoidentificării, modului în care se autodenumeşte omul, că sunt de stânga, sunt de dreapta. Vedem că o autoidentificare de stânga este destul de rară, mai ales în rândul maghiarilor din România, dar şi în Ungaria’, a declara marţi, într-o conferinţă de presă, Istvan Szekely, politolog la ISPMN. Potrivit acestuia, printre altele, încrederea maghiarilor şi românilor este diferită în ceea ce priveşte instituţiile. ‘Din cele prezentate azi, se conturează o diferenţă destul de importantă în privinţa încrederii. Şi nu numai a încrederii generalizate, ci şi a încrederii faţă de anumite instituţii. (…) Instituţiile în care maghiarii au încredere nu sunt aceleaşi instituţii în care românii au cea mai mare încredere. Doar un exemplu foarte elocvent, cu forţele armate, care au 80% încredere în rândul românilor şi doar de 42% în rândul maghiarilor. În schimb, la maghiari am văzut o valoare mai ridicată în biserici’, a spus Istvan Szekely. ISPMN a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, studiul ‘Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului european de valori’. În cadrul anchetei sociologice European Values Study au fost aplicate chestionare pe eşantioane mari în 42 de ţări din Europa. ‘Scopul era să putem plasa, comparativ, diferitele elemente legate de valori, preferinţe ale maghiarilor din România într-un orizont european mai larg şi într-un context regional mai restrâns, în ceea ce priveşte nivelul de preferinţe comparativ cu Ungaria şi comparativ cu media naţională’, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, directorul ISPMN, Istvan Horvath.