Reorganizarea administrativ teritorială trebuie înfăptuită ‘cu înţelepciune’, a declarat, luni, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, menţionând că multe persoane vorbesc despre comasarea comunelor sau desfiinţarea de judeţe fără să cunoască în mod real istoria şi evoluţia societăţii româneşti sau marile trenduri de dezvoltare urbană.
Prezent la Summitul Autorităţilor Publice Locale, liderul PNL a subliniat că dezvoltarea colectivităţilor locale nu se poate face decât prin coagularea resurselor şi prin digitalizare. El a arătat însă că marile proiecte de investiţii şi parteneriatele locale vor deveni ‘temelia puternică a unei reale reorganizări administrativ-teritoriale’, care ‘nu este decisă arbitrar de la centru’, ci ţine cont de colaborarea firească a autorităţilor locale.
Ciucă a insistat pe importanţa integrării în baze de date geospaţiale a tuturor planurilor urbanistice generale şi a tuturor planurilor de amenajare a teritoriului.
‘Dacă vom realiza acest lucru, vom putea extrage aproape 90% din datele necesare elaborării studiilor suport care sunt necesare la depunerea de proiecte spre finanţare. De asemenea, vom putea extrage şi datele necesare pentru viitoarea reorganizare administrativ teritorială a României. Această reorganizare administrativ teritorială trebuie înfăptuită cu înţelepciune. Sunt foarte mulţi care vorbesc despre comasarea comunelor, înfiinţare de regiuni, desfiinţare de judeţe fără să cunoască în mod real istoria şi evoluţia societăţii româneşti sau marile trenduri de dezvoltare urbană agregată. Înainte de toate avem nevoie de realizarea unor proiecte mari de investiţii prin rodarea parteneriatelor locale la nivel de consorţii şi zone metropolitane. Proiectele mari de investiţii vor deveni temelia puternică a unei reale reorganizări administrativ-teritoriale, una care nu este decisă arbitrar de la centru, ci una care ţine cont de colaborarea firească a unor autorităţi locale care fac parteneriate pentru înfăptuirea binelui comun’, a explicat preşedintele PNL.
El a reamintit că, în calitate de prim-ministru, a susţinut modificări legislative care au susţinut zonele metropolitane şi au permis înfiinţarea de consorţii administrative.
‘Doar prin această coagulare de resurse financiare şi administrative marile proiecte pot deveni realitate. Şi avem exemple: drumul expres Oradea – Arad, inelul metropolitan Oradea sau aeroportul de la Ghimbav din Braşov. Sunt exemple care arată că parteneriatele locale susţinute de autorităţile centrale sunt soluţia pentru a derula mari proiecte cu impact regional şi, inevitabil, naţional. Ca atare, vă rog să urmaţi astfel de exemple pentru că sunt exemple de bună practică în administraţia locală. Vă îndemn să folosiţi din plin măsurile de descentralizare cu privire la implementarea proiectelor de infrastructură rutieră şi feroviară, prin intermediul consorţiilor administrative’, a spus preşedintele Senatului.
Potrivit lui Ciucă, în vederea dezvoltării comunităţilor locale, trebuie depăşită ‘logica măsurilor luate după ureche, luate între alegeri şi pentru alegeri’. Adevăratele proiecte de dezvoltare locală presupun măsuri sistemice care trebuie să respecte principiul planificării şi al predictibilităţii, a completat el.
‘Avem nevoie de o viziune integrată pe termen mediu şi lung cu privire la investiţiile în comunităţile locale. Avem nevoie de măsuri legislative şi administrative cu impact sistemic. Avem nevoie de o metodă de finanţare şi de implementare a proiectelor care să nu fie afectată de ciclurile electorale’, a transmis preşedintele Senatului.
În opinia sa, comunităţile locale reprezintă ‘unul dintre cele mai importante motoare de creştere’ pentru economia naţională. Anul trecut, administraţia locală a adus la bugetul de stat aproape 80 de miliarde de lei, dintre care aproape 29 de miliarde au venit doar de la municipiile reşedinţă de judeţ şi de la sectoarele Capitalei.
‘Totodată, doar municipiile au adus aproape jumătate din veniturile proprii totale ale sectorului public local. Zonele cele mai productive raportate la PIB-ul pe cap de locuitor sunt zonele metropolitane din jurul municipiilor reşedinţă de judeţ şi zonele urbane funcţionale. Aproape 97% din veniturile firmelor din România sunt generate în zonele urbane. Regiunea Bucureşti – Ilfov are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât ţări precum Letonia, Bulgaria, Croaţia’, a explicat liderul PNL.
El a mai afirmat că municipiile ar trebui să gândească proiecte ‘în linie cu tendinţele globale’ de urbanizare. Totodată, a pledat pentru proiecte care să permită ‘dezvoltarea unui mediu verde’ şi a comunităţilor creative, care să aibă acces la sisteme de infrastructură de transport, şcolare şi medicale eficiente şi integrate.
‘Este necesar ca strategiile şi programele naţionale să susţină comunităţile urbane nu doar prin înfiinţarea de parcuri industriale în zone limitrofe, ci şi pentru dezvoltarea cartierelor multifuncţionale, adecvate pentru tot ce înseamnă o viaţă modernă. Mă refer aici la dezvoltarea cartierelor multifuncţionale ecologice care utilizează tehnologii verzi şi designuri prietenoase pentru locuitori. Mă refer la construirea de spaţii urbane centrate pe comunitate, pentru a stimula inclusiv antreprenoriatul local. Mă refer, de asemenea, la promovarea învăţământului dual şi la parteneriate între administraţia locală şi universităţile locale pentru furnizare de expertiză, şi avem modele în acest sens’, a mai transmis Ciucă.
