‘Sustenabilitate, Arhitectură şi Produse Tradiţionale’ a fost tema unui eveniment care a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, participanţii subliniind importanţa eforturilor comune şi a angajamentului instituţiilor şi comunităţilor pentru a crea un viitor sustenabil, care să păstreze bogăţia culturală şi tradiţiile autentice ale României, într-un context guvernat de schimbare şi necesitatea adaptării rapide la provocările curente.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat de Comisiile pentru Mediu şi Echilibru ecologic, pentru Industrii şi servicii, pentru Politică externă ale Camerei Deputaţilor şi de Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO şi coordonat de deputata PNL Oana Özmen.
Organizatorii şi-au propus lansarea şi promovarea unui dialog constructiv privind aria sustenabilităţii, inovaţiilor arhitecturale şi conservării produselor tradiţionale. Ei au amintit că dezvoltarea durabilă este definită de 17 obiective majore care trasează un itinerariu pentru o modalitate viabilă de a depăşi toate provocările actuale, pentru a îmbunătăţi habitatul, economia şi viaţa.
Consilierul de stat guvernamental Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat că România este una dintre cele mai frumoase ţări din lume, dar este nevoie de o schimbare de mentalitate.
‘Aceasta este esenţa dezvoltării durabile şi este cunoscut de sute de ani de zile, deci noi nu trebuie să inventăm acum ceva, ci să reluăm de la cei care înaintea noastră, bărbaţi şi femei, înţelepţi şi înţelepte, ştiau ce înseamnă o dezvolare durabilă, ştiau ce înseamnă să vii către natură, cum să produci fără a împieta mediul, fără a aduce atingere vieţii, biodiversităţii. Romania este una dintre cele mai frumoase ţări din lume. Avem cinci ecosisteme, avem ecosisteme unice. (…) Avem o diversitate culturală şi gastronomică extraordinară în Romania, avem oameni minunaţi, culturi diferite, religii diferite, haideţi să profităm mai mult. Am propus colegilor din Parlament, poate reuşim ca în fiecare săptămână să avem câte o degustare, dar să ne şi cunoaştem mai bine şi acesta este un mijloc fundamental şi de a socializa. Venind înapoi la dezvoltarea durabilă, este o problemă de schimbare de mentalitate şi omul este în mijlocul acestei schimbări de mentalitate. (…) Depinde de noi să descoperim ceea ce e pozitiv. Cred că putem face mai mult’, a transmis Laszlo Borbely.
Evenimentul îşi propune să arate importanţa păstrării identităţii culturale, precum şi a valorificării resurselor existente, a subliniat deputata Oana Özmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi servicii.
‘Avem nevoie de o politică coerentă care să aibă în centru comunitatea locală. (…) Sustenabilitatea, din punctul meu de vedere, trebuie să pornească de la un singur cuvânt – dialog şi o construcţie şi o viziune în care se întâlnesc atât nevoile comunităţilor locale, dar mai ales o viziune care trebuie să se concretizeze într-o politică publică coerentă’, a explicat Özmen, care a menţionat că a organizat acest eveniment fiind inspirată de modelul danez.
Ea a evidenţiat că frumuseţea ţării noastre, istoria, cultura, arta sa au impresionat şi casele regale ale lumii, adăugând că este nevoie de o politică coerentă, care să aibă în centru comunitatea locală, tradiţiile, eficienţa energetică.
‘Fie că suntem la guvernare sau în opoziţie, vorbim de sustenabilitate, de maturitate politică, vorbim de o politică coerentă. (…) Astăzi în centru nu sunt politicienii, ci oamenii care au venit astăzi alături de noi’, a transmis Oana Özmen.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan, energia consumată în România trebuie să fie sustenabilă şi sigură.
‘Prin toate acţiunile pe care le derulăm, prin toate instrumentele pe care le punem la dispoziţie în piaţă dorim ca această producţie a energiei din surse regenerabile să crească în România. (…) Pe partea de eficienţă energetică am avut măsuri concrete, contacte semnate, implementarea lor. (…) Avem investiţii în curs, analizăm proiecte. (…) Urmărim capacitatea de sustenabilitate pe termen lung. Pot să vă asigur de întregul nostru suport. (…) Vă asigurăm că ceea ce facem la Ministrul Energiei poate nu întotdeauna este explicat imediat, dar paşii concreţi pe care îi luăm, măsurile pe care le-am dezvoltat până în acest moment şi instrumentele puse la dispoziţie actorilor din piaţă ne conduc şi ne îndreptăţesc să credem că energia consumată în România va fi sustenabilă, sigură şi în beneficiul consumatorului final, chit că este consumator industrial sau consumator casnic’, a susţinut Dan Drăgan.
Ambasadorul Regatului Danemarcei la Bucureşti, Uffe A. Balslev, a subliniat, la rândul său, importanţa încurajării promovării producţiei de alimente protejate din diverse domenii.
‘Poate că Danemarca şi România se află la distanţă geografică, însă ambele ţări fac eforturi pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă. Danemarca este una dintre ţările cele mai dezvoltate, care au practici foarte bune în materie de dezvoltare sustenabilă. În Danemarca avem grijă de patrimoniul cultural, de clădirile noastre de patrimoniu. (…) Danemarca a reuşit să folosească agricultura sustenabilă. (…) S-a dezvoltat foarte mult sectorul produselor organice, economice. Populaţia trebuie să beneficieze de produse de calitate care sunt obţinute cu protejarea mediului înconjurător. Prin sprijinirea micilor producători se încurajează practicile economice, inclusiv în România, scopul final fiind de a păstra diversitatea şi ecosistemele durabile. Evenimentul de astăzi este o dovadă de colaborare, este o ocazie pentru ţările noastre, pentru noi de a schimba bune practici şi de a stabili parteneriate de succes între România şi Danemarca, între factorii interesaţi. Trebuie să reţinem că acţiunea de astăzi este ceea ce pregătesc generaţiile de mâine. Important este să ne menţinem casele construite în stil tradiţional şi să ne promovăm construcţiile şi produsele tradiţionale. Trebuie să ducem mai departe valorile din trecut’, a afirmat ambasadorul.
Deputatul PSD Ioan Mang, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, a pledat pentru îmbinarea conceptelor tradiţionale cu cele noi.
‘N-aş vrea să devin melancolic, dar cred că ar fi bine să ne aducem aminte de generaţiile trecute, mai ales ale străbunicilor, bunicilor, care aveau un cu totul alt tip de respect pentru tot ce primeau de la natură. (…) Am făcut câţiva paşi. Prin schemele de sprijin ale statului suntem pe drumul cel bun. În cadrul Comisiei pentru Industrii şi servicii ne-am concentrat foarte mult pe legiferarea unor reglementări europene şi nu numai, legate de tot ceea ce ţine de energia din surse regenerabile. România este o ţară bogată în resurse, trebuie doar să le folosim pe cele mai bune şi în cele mai eficiente moduri’, a transmis parlamentarul social-democrat.
Deputatul UDMR Hajdu Gabor a evidenţiat necesitatea sprijinirii afacerilor mici din comunităţile locale, în acest fel stimulându-se economia naţională, fiind create locuri de muncă şi realizându-se dezvoltarea durabilă a ţării. ‘Vrem, totodată, să protejăm mediul’, a completat deputatul, care a pledat pentru achiziţionarea alimentelor de la producătorii locali, astfel fiind redusă poluarea.
‘Produsele locale fac distanţe mult mai scurte până la consumatori, ceea ce înseamnă mult mai puţină poluare cauzată de dioxid de carbon şi mai puţină dependenţă de combustibilii fosili. (…) Implementarea mărcilor comune şi organizarea de târguri sunt instrumente puternice pentru susţinerea producătorilor’, a indicat Hajdu Gabor.
La eveniment au mai participat parlamentari, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, responsabili ai unor companii şi ONG-uri care activează în domeniile propuse spre dezbatere. Au fost invitaţi, totodată, reprezentanţi ai Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor din Maramureş, ai Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din Harghita, producătorilor locali din judeţele Maramureş, Harghita şi Mureş, precum şi reprezentanţi ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
Cei prezenţi au avut ocazia să participe la o degustare de vin şi produse tradiţionale gourmet facilitată de producătorii locali din judeţele Maramureş, Mureş şi Harghita.
