România a participat foarte activ la negocierile privind propunerea de Regulament privind Restaurarea Naturii şi a prezentat multe argumente privind flexibilizarea acestui document, asupra căreia au căzut de acord miniştrii Mediului din Uniunea Europeană, a declarat joi senatorul UDMR Tánczos Barna, fost ministru al Mediului.
‘În Consiliu s-a discutat unul dintre cele mai importante proiect de act normativ – Regulamentul pentru renaturarea Europei, practic un regulament care stabileşte pentru statele membre obligaţii pentru a avea grijă de biodiversitate. Este proiectul de Regulament privind refacerea naturii. Dispute semnificative au avut loc şi în Parlamentul European, înainte de această şedinţă de Consiliu. S-au format două tabere. O tabără care susţine acest proiect de regulament şi susţine refacerea naturii conform propunerii şi o tabără care este împotriva acestui act normativ – Partidul Popular European a luat în interior o decizie de nesusţinere a acestui regulament. În acest context discuţiile şi înainte de Consiliu şi în cadrul acestuia au fost destul de tensionate, pentru că propunerea Comisiei de la care s-a pornit anul trecut a fost o propunere care trebuia modificată în foarte multe locuri, în foarte multe privinţe. România a avut o poziţie constructivă şi chiar am avut un succes semnificativ în discuţiile pe care le-am purtat şi multe dintre propunerile noastre au fost avute în vedere în varianta finală de text, în propunerea finală, la votarea generală în Consiliu’, a precizat Tánczos Barna pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, România a reuşit să flexibilizeze foarte mult prevederile propunerii.
‘Vorbim în primul rând de cele măsuri de refacere a naturii care vizează agricultura şi sectorul forestier – sunt cele două domenii care sunt puternic afectate în anumite state membre, mai ales în statele membre unde s-au făcut foarte multe investiţii în ultimele decenii de drenare a unor turbării, de amenajarea cursurilor de apă şi transformarea râurilor în nişte canale artificiale, practic. Au fost făcute investiţii foarte multe în reamenajarea terenurilor şi amenajarea terenurilor agricole. În aceste state membre cu siguranţă Regulamentul o să aibă un puternic impact. Şi în statele membre unde agricultura extensivă, agricultura la scară industrială a afectat puternic polenizatorii şi acolo efectul poate fi semnificativ’, a explicat senatorul.
El a subliniat că, pe ansamblu, în ceea ce priveşte România, agricultorii nu trebuie să-şi facă griji, pentru că textul agreat în Consiliu ‘este unul extrem de favorabil şi extrem de flexibil din punctul de vedere al fermierilor din România’.
‘Dacă vorbim de polenizatori, restaurarea populaţiei de polenizatori şi obligaţiile de restaurare nu vor avea niciun efect negativ asupra României. În acest capitol noi stăm chiar foarte bine şi probarea metodei de determinare a acestui indicator de populaţie de polenizatori s-a prelungit de la 3 ani la 6 ani, deci în viitorul apropiat fermierii nu vor avea un efect negativ. În privinţa ecosistemelor agricole am reuşit să flexibilizăm şi aici foarte mult textul şi textul nou permite gestionarea mai uşoară a acestor indicatori. Deci aici vorbim în mod special de turbării şi la acest capitol România nu are probleme. (…) Nici acest indicator nu va afecta fermierii din România’, a argumentat Tánczos Barna.
La capitolul ecosisteme forestiere, a adăugat fostul ministru al Mediului, România are cel mai bun indicator de conectivitate.
‘Şi la capitolul de specii indigene stăm foarte bine. Ecosistemul forestier din România poate fi un exemplu pentru foarte multe state membre şi indicatorii pe care i-au propus România, Finlanda şi Lituania sunt indicatori care vor ajuta şi celelalte state membre să bifeze aceste obligaţii şi flexibilizarea nu va pune probleme sistemului forestier din România, din această privinţă. La capitolul forestier noi chiar stăm bine şi n-avem asemenea probleme. Fermierii au un grad de îngrijorare, pentru că articolele de presă, modul în care s-a purtat discuţia şi în PE i-a pus în gardă cumva, dar avem şi posibilităţi de derogare la alegere pe câţiva indicatori, şi acolo România cu siguranţă va putea să gestioneze în mod pozitiv aceste probleme. Şi pe ansamblu, dacă respectăm Planul Strategic Naţional aprobat de Ministerul Agriculturii, dacă respectăm acei indicatori de elemente de peisaj natural din câmp, de 10 %, şi ECO schemele din PNR, sigur nu vom avea probleme la capitolul agricultură şi pe partea forestieră lucrurile stau chiar bine în România, mai ales datorită măsurilor din ultimii ani, unde intervenţiile ilegale şi exploatările ilegale au fost reduse semnificativ’, a transmis Tánczos Barna.
El a amintit că negocierile purtate în perioada mandatului de ministru al Mediului au fost conduse de Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
‘La negocieri a participat echipa noastră, domnul secretar de stat Banciu a condus negocierile şi le-a condus foarte bine. Domnul Mircea Fechet (ministrul Mediului – n.r.) practic participă la primul Consiliu, a găsit negocierile terminate. Şi a prezentat punctul de vedere al României care a fost agreat la nivelul Guvernului înainte de rocadă, deci dânsul practic a bifat o formalitate. Negocierile au fost foarte intense şi România chiar a participat în mod activ şi am prezentat multe argumente pentru flexibilizarea acestui Regulament. Având experienţa refacerii ecosistemelor forestiere, având experienţa unui PNS care tratează într-un mod corespunzător agricultura ecologică, am putut avea argumente solide şi la Consiliu şi în cadrul Coreperului’, a subliniat Tánczos Barna.
Miniştrii Mediului din Uniunea Europeană (UE) au ajuns la un acord general asupra propunerii de Regulament privind Restaurarea Naturii, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), transmis miercuri AGERPRES.
Acordul din Luxemburg, de la Consiliul de Mediu, din 19 iunie 2023, conferă mandatul necesar pentru negocierile viitoare cu Parlamentul European asupra formei finale a Regulamentului, care va deveni obligatorie pentru toate statele-membre.
‘Eforturile României pentru ajungerea la un consens au fost foarte apreciate la nivel european, Comisia Europeană, iniţiatoarea proiectului legislativ, lăudând România, atât ca exemplu de bune practici, cât şi ca abordare a subiectului. În calitate de coordonator, din partea României, al procesului de negociere tehnică, sunt foarte bucuros şi mândru că ţara noastră a arătat că poate fi un jucător important la nivel european, capabil să influenţeze într-un mod substanţial un aspect semnificativ al politicii de mediu a UE. Îmi doresc ca România să fie, în cadrul Uniunii Europene, la înălţimea puterii politice pe care i-o conferă statutul de cea de-a şaptea ţară ca mărime din Uniune’, a subliniat Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
