inistrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat vineri, seara, la Miercurea-Ciuc, unde a participat la o conferinţă profesională a administratorilor şi proprietarilor de păduri din Harghita, că sistemul informatic SUMAL 2, de la lansarea căruia se împlinesc doi ani, este cel mai complex sistem de trasabilitate din Europa, care şi-a dovedit atât eficienţa, cât şi utilitatea în lupta împotriva exploatărilor ilegale.
‘Pot să afirm că este cel mai complex sistem de trasabilitate din Europa. Am recomandat de foarte multe ori ca studiu de caz pentru experţii Comisiei Europene şi experţi ai altor state membre în privinţa sistemelor funcţionale de succes, pentru că dincolo de elementele de trasabilitate şi dincolo de elementele de urmărire a exploatării, transportului şi procesării lemnului, masei lemnoase, sistemul oferă şi o imagine de ansamblu fidelă şi la zi, asupra activităţilor forestiere din România’, a declarat Tanczos Barna, pentru AGERPRES.
Acesta a adăugat că, în cei doi ani de funcţionare a sistemului SUMAL, cea mai mare provocare în domeniul forestier a fost recâştigarea credibilităţii României în faţa instituţiilor europene, punctând faptul că vremea defrişărilor necontrolabile a apus.
‘În cei cei 2 ani de funcţionare a SUMAL-ului, noi am avut şi alte provocări în domeniul forestier, prima şi cea mai importantă provocare fiind recâştigarea credibilităţii României în faţa instituţiilor europene în ceea ce priveşte managementul sustenabil, durabil, corect şi legal al fondului forestier naţional. Am muncit mult, am lucrat mult la acest capitol, am participat la nenumărate discuţii alături de colegii mei, cu reprezentanţii Comisiei, cu reprezentanţii inclusiv ai ambasadelor statelor UE la Bucureşti, în încercarea noastră de a de a le arăta adevărul aşa cum este, fără a încerca să ascundem partea negativă, pentru că nu putem nega faptul că există în continuare exploatare ilegală în România, dar putem afirma, fără exagerare, că vremea acelor defrişări necontrolabile a apus. Nu mai există asemenea defrişări ilegale în România’, a afirmat ministrul Mediului.
Tanczos a arătat că pentru a închide procedura de infrigement în acest domeniu, deschisă la adresa României, trebuie implementate măsurile asumate, respectiv corelarea reglementărilor în domeniul forestier cu cele din domeniul protecţiei mediului şi din domeniul protecţiei habitatelor şi a ariilor protejate.
‘Aici, anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerinţelor europene în ceea ce priveşte procedurile de aprobare la agenţiile de mediu. În acelaşi timp, anul 2023 o să fie primul an în care suprafeţele afectate, în mod special de tăierile ilegale, dar nu numai, vor fi restaurate în acele situri Natura 2000 pe care le-am monitorizat, le-am evaluat, le-am inventariat, le-am prezentat şi Comisiei Europene şi unde vom începe primele restaurări de habitate forestiere, probabil încă un studiu de caz pentru Europa, în lumina noilor ambiţii ale Comisiei Europene de a restaura 30 % din habitatele pierdute în Europa în ultimii 50-70 de ani. În acest sens, se pregăteşte un nou regulament în Europa şi România va fi un exemplu din acest punct de vedere, sunt convins de acest lucru’, a mai spus ministrul Mediului.
El a punctat şi importanţa colaborării între Ministerul Mediului şi organele de control şi cele de anchetă pentru stoparea fenomenului tăierilor ilegale.
‘Cu siguranţă, colaborarea cu organele de anchetă, organele de control, Poliţie, Ministerul de Interne şi Procuratură sunt esenţiale în lupta împotriva tăierilor legale. Ministerul Mediului, doar cu Garda Forestieră, nu ar face faţă niciodată. Reţeaua de procurori verzi, modalitatea în care procurorul înţelege infracţionalitatea de mediu, modul în care luptă atât Ministerul de Interne, prin organele de control şi de anchetă şi organele de anchetă penală împotriva acestui fenomen este hotărâtor. Avem un sprijin real din partea Ministerului Public, avem un sprijin real din partea Ministerului de Interne. Săptămâna viitoare vom avea întâlniri dedicate acestor colaborări şi sunt convins că acest dialog, care a fost a intensificat în ultimele săptămâni, ultimele luni, va aduce şi rezultate. Vom face studii de caz, vom analiza situaţii concrete, vom analiza dosare vechi care, din păcate, au fost închise pe prescripţie, de exemplu, vom analiza situaţia unor modalităţi noi care se inventează în fiecare zi şi această colaborare strânsă între procuratură, poliţie şi Garda Forestieră cu siguranţă va da rezultate’, a subliniat Tanczos Barna.
Ministrul Mediului a vorbit şi de echilibrul care trebuie să existe între protejarea naturii, a speciilor şi habitatelor şi exploatarea durabilă a masei lemnoase.
‘Habitatele forestiere sunt o valoare inestimabilă, ele trebuie protejate în acelaşi timp cu exploatarea durabilă a masei lemnoase din pădure. Acest echilibru este esenţa activităţii Ministerului Mediului, acest echilibru între protejarea naturii, protejarea speciilor şi habitatelor, în paralel cu exploatare acelei resurse regenerabile care, la urma urmei, este proprietatea privată a milioane de cetăţeni din această ţară. Suprareglementarea trebuie eliminată şi trebuie să găsim soluţii, prin noua strategie forestieră, în a a stimula proprietarul pentru a face o administrare durabilă a pădurii în detrimentul controlului excesiv şi a suprareglementării. Dacă reuşim acest lucru în următorii ani cu siguranţă pădurile României vor arăta mult, mult mai bine şi ne vor oferi acel aer curat de care noi, toţi cetăţenii, avem nevoie’, a conchis Tanczos Barna.
Ministrul Mediului a avut o intervenţie pe această temă şi în cadrul conferinţei proprietarilor şi administratorilor de păduri din Harghita, care s-a desfăşurat la sediul Consiliului Judeţean.
Întâlnirea profesională a fost organizată în parteneriat de Consiliul Judeţean Harghita, Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Munţii Harghita, Asociaţia Organizaţiilor Fermierilor Secui, Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate Harghita.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a precizat, pentru AGERPRES, că este nevoie de astfel de conferinţe, la care să participe toţi factorii din domeniu, întrucât sectorul forestier este cea mai mare resursă a judeţului Harghita, iar acest potenţial trebuie exploatat sustenabil.
