Tradiţionalul Târg al Mărţişorului se va desfăşura, de sâmbătă, până pe 1 martie, la Muzeul Naţional al Ţăranului.
Potrivit unui comunicat al MNŢR, transmis joi AGERPRES, tineri, studenţi, artişti, meşteri şi, în anii din urmă, designeri şi arhitecţi au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoţită de o debordantă imaginaţie şi simţ ludic.
‘Târgul a creat de-a lungul timpului pentru publicul bucureştean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor, reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate şi benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale’, precizează sursa citată.
Şi la această ediţie organizatorii vor sprijini, ca în fiecare an, câteva şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilităţi şi sprijin pentru categoriile defavorizate.
Totodată, oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală reprezentată atât de zona rurală, cât şi de cea urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulceţuri, cozonaci şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.
Accesul în târg se va face prin Strada Monetăriei, nr. 3.
Biletele pot fi achiziţionate şi online pe booktes.com/bilet/targul-martisorului-2023-la-muzeul-taranului
Preţul biletului de intrare la târg: adulţi – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi, studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 3 lei.
AGERPRES este partener media al MNTR.
Obicei de 1 martie, Mărţişor, Mărţişug sau Marţ este consemnat de etnologii începutului de secol XX, fiind prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani.
Acesta era repetat de ţărani în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.
Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod.
Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.
