Senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni şi copreşedinte al AUR, a depus, joi, o coroană de flori la monumentul-clopotniţă ridicat în pădurea de la Fântâna Albă (nordul Bucovinei) ‘în memoria românilor ucişi la 1 aprilie 1941’.
‘Ne aflăm într-un loc de jertfă. Fântâna Albă este un adevărat Katyn românesc. Aici a avut unul dintre cele mai negre episoade ale istoriei noastre naţionale. Cei 3.000 de români ucişi aici de grănicerii sovietici în urmă cu 80 de ani nu au avut nicio vină decât cea de a fi fost români şi de a fi dorit să se repatrieze dincolo de graniţa dictată de Hitler şi Stalin. Au fost masacraţi pentru că şi-au mărturisit crezul naţional, identitatea şi dragostea faţă de ţara-mamă. Ei sunt eroi şi martiri, deopotrivă. Martiri ai Bisericii şi eroii ai Neamului. Pomenindu-i astăzi şi de fiecare dată, nu înseamnă că le facem lor vreo cinste, ci căutăm o sursă de putere în exemplul lor de curaj, în demnitatea lor, în coloana lor vertebrală. Ei nu s-au temut, au venit în calea gloanţelor’, a declarat Târziu, citat de AUR într-un comunicat de presă.
‘Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când peste 3.000 de români din 16 sate de pe valea Siretului au încercat să se refugieze în interiorul României din partea de nord a Bucovinei, ocupată de URSS şi încorporată Ucrainei’, potrivit sursei citate.
1 aprilie este Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – ‘victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie’, mai precizează comunicatul AUR.
