Senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, le-a transmis, miercuri, participanţilor la simpozionul cu tema ‘Situaţia românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată’, că vrea să dea un ‘semnal puternic’ românilor, ‘de oriunde ar fi ei şi de oricare ramură a neamului românesc’, că au un sprijin politic în Parlamentul României.
‘Vrem să dăm un semnal puternic că fraţii noştri români, de oriunde ar fi ei şi de oricare ramură a neamului românesc ar fi ei, au, în Parlamentul de la Bucureşti, un sprijin politic, au fraţi care se gândesc la ei, care le poartă de grijă, care îi vor aproape, care îi vor ajuta să-şi menţină identitatea proprie şi care îi vor implicaţi în tot ceea ce înseamnă simţire şi gândire românească. Ne bucurăm de sprijinul, în acest demers, al unor personalităţi culturale marcante, profesori universitari, membri ai Academiei Române, lideri de organizaţii, care înţeleg cât de important este să fim împreună, să vorbim despre ceea ce ne frământă, despre problemele pe care le avem, despre năzuinţele pe care le avem, căci sunt încă multe neatinse. Sper că vom putea da un semnal clar, puternic politic’, a susţinut Târziu, la evenimentul organizat de comisia pe care o conduce.
El a criticat, în context, guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria, pentru ‘lipsa de interes’ a acestora pentru ramurile poporului român din Balcani, menţionând că este de datoria lui şi a celor care se află într-o poziţie de demnitate publică şi cunosc ‘exact’ situaţia acestor români să ducă mai departe demersurile de apărare a intereselor lor.
‘Sunt siderat de lipsa de interes a guvernelor succesive pentru orice parte a românilor din afara graniţelor, un dezinteres comparat cu cel pentru românii din interiorul graniţelor. Nu există o strategie pentru românii de pretutindeni, nu există niciun fel de interes pentru ramurile poporului român din Balcani, doar că am vrea să mergem cu toţii spre extincţie (…). Nu e doar Guvernul ăsta. Cred că au fost mici reflexe de apărare doar în câteva momente post-decembriste (…), care au reuşit să mai dea nişte semne de revigorare a politicii pe zona asta, dar foarte puţin (…). Este de datoria noastră, a celor care cunoaştem exact situaţia – şi nu o cunoaştem de acum, o cunoaştem de zeci de ani – şi astăzi ne aflăm într-o poziţie de demnitate publică, să ducem mai departe demersurile şi nădăjduim că în 2024 vom putea face lucrul ăsta’, a spus Târziu.
La rândul său, senatorul Vasilică Potecă, vicepreşedintele Comisiei de pretutindeni din Senat, a afirmat că Parlamentul trebuie să-şi asume mai mult condiţia aromânilor, mai ales a celor din afara ţării.
‘Trebuie să ne asumăm mai mult, în această perioadă şi în perioada următoare, condiţia aromânilor din ţară şi, mai ales, din afara ţării, a aromânilor, a macedo-românilor, a tuturor celor pe care noi mergem şi îi vizităm (…). Noi, ca stat şi noi, ca Parlament, trebuie să facem şi să înţelegem că trebuie să sprijinim aceste comunităţi şi că trebuie să mergem accentuat spre conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor lor’, a punctat Potecă.
În opinia lui Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, statul trebuie să-şi însuşească apărarea acestor români şi a citat din ‘Dodecalogul aromânilor’, al academicianului Matilda Marioţeanu.
‘Statutul aromânilor autohtoni locuind în ţările balcanice este cu totul diferit de cel al românilor din diaspora. România, mai ales, nu trebuie să mai repete greşeala comisă acum mai bine de un secol şi un sfert, intervenind în învăţământ, ci lăsându-le lor posibilitatea de a vorbi în dialect (…). Aromânii care locuiesc în orice altă ţară din lume pot, dacă trăiesc în grupuri compacte şi dacă o doresc, să se constituie în minorităţi şi să-şi ceară drepturile. Situaţia aromânilor care trăiesc în România este cu totul diferită însă. Aceşti aromâni au venit în România în mod deliberat, ei au sosit aici având conştiinţa că ei sunt români, ceea ce şi sunt, istoric vorbind, a fost alegerea lor. În care limbă George Vraca sau Toma Caragiu au devenit uriaşi ai artei scenice, nu în româna literară? Toma Caragiu este născut chir în Grecia, ca şi George Murnu (…), Eugen Ionescu. A legaliza o comunitate aromână, minoritară în România astăzi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a românilor’, a citat Baltasiu, din ‘Dodecalogul aromânilor’.
El a adăugat că numai un stat în care cultura este repusă în drepturi, ‘pentru că identitatea este o problemă culturală’, îşi va apăra şi îşi va recupera înainte conaţionalii, aşa cum sunt aromânii.
Simpozionul a fost organizat de Comisia pentru românii de pretutindeni împreună cu Centrul Român de Studii şi Strategii. AGERPRES /(AS-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
