La Timişoara a fost lansată, marţi, reţeaua de coordonare pentru refugiaţi a judeţului Timiş, pentru a răspunde mai eficient problemelor specifice.
La evenimentul organizat de Prefectura Timiş şi UNCHR au luat parte reprezentanţi ai unor organisme guvernamentale şi ai mediului non-guvernamental.
Pablo Zapata, reprezentant UNHCR, a declarat că România este o ţară care a dat dovadă de consecvenţă nu doar în timpul crizei din Ucraina, ci de mulţi ani, fiind solidară cu refugiaţii.
‘Vrem să facem un bilanţ al modului în care a fost răspunsul faţă de refugiaţi, care, aş spune că a fost excelent, de la început. Dar, mai important, căutăm cum să susţinem răspunsul pentru lunile următoare. Războiul nu s-a terminat. Există un total de patru milioane de refugiaţi care au venit direct din Ucraina sau prin Republica Moldova în România. Dintre aceştia, aproximativ 95.000 sunt încă în ţară şi pentru aceştia este necesar să vedem cum pot fi incluşi în societate. România este o ţară care îşi îndeplineşte obligaţiile internaţionale în materie de refugiaţi, prin toate mijloacele. Este o ţară care a dat dovadă de consecvenţă, nu doar în timpul crizei ucrainene, ci de mulţi ani, de o solidaritate consecventă cu refugiaţii cu persoanele persecutate şi care fug de război sau de persecuţie’, a afirmat Pablo Zapata.
Subprefectul de Timiş, Sorin Ionescu, a completat că există mai multe tipuri de problematici, există un centru pentru refugiaţi în municipiul Timişoara, pe de altă parte este situaţia reprezentată de refugiaţii veniţi din Ucraina.
Sorin Ionescu a subliniat că este îmbucurător faptul că migraţia pe partea de frontieră cu Serbia este într-o scădere continuă, care se datorează, în primul rând, măsurilor pe care Poliţia de Frontieră le-a luat în ultimul timp.
‘Problemele sunt diverse. Este îmbucurător că la acest eveniment iau parte reprezentanţi ai unor organisme guvernamentale şi ai mediului non-guvernamental, de la consiliere şi integrare până la sprijinul pe care trebuie să-l acordăm pe piaţa muncii. Sunt probleme punctuale, cum a fost cazul unui refugiat din Ucraina care voia să profeseze medicina şi unde problema principală a fost felul în care legislaţia românească poate fi armonizată cu cea din ţara sa de provenienţă’, a spus Sorin Ionescu.
Răspunzând unei întrebări AGERPRES despre infracţionalitatea care provine din rândul migranţilor, subprefectul a explicat să sunt cazuri punctuale şi că nu se poate vorbi despre un fenomen.
‘Sunt cazuri punctuale, dar nu reprezintă un fenomen. Infracţionalitate există şi în rândul semenilor şi al concetăţenilor noştri. De fiecare dată când au fost înregistrare astfel de acte, poliţia şi organele de drept şi-au făcut datoria’, a menţionat Sorin Ionescu.
În momentul de faţă, la Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Timişoara sunt aproximativ 700 refugiaţi ucraineni, iar în Centrul de tranzit în regim de urgenţă pentru refugiaţi sunt cazate peste 100 de persoane.
