Timiş: Ajunul Crăciunului pravoslavnicilor sârbi, cu ritualul arderii stejarului, dar fără colinde

Zeci de mii de credincioşi pravoslavnici din judeţul Timiş, preponderent sârbi, sunt, miercuri, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, iar după-amiaza vor participa la tradiţionalul ritual al arderii trunchiului de stejar, Badnjak, în curţile bisericilor, dar fără a mai cânta colinde. Secretarul Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara, preotul Ioţa Nestorovici, a declarat, pentru AGERPRES, că participarea credincioşilor la slujbe şi la arderea trunchiului de stejar va fi restrânsă în acest an, în condiţiile impuse de pandemie, dar nu se va renunţa la oferirea buchetului cu frunze de stejar celor prezenţi, în ziua Crăciunului. ‘Continuăm tradiţiile de Crăciun, vom aprinde Badnjak în curtea bisericii, în Ajun de Crăciun, dar într-o formă mai restrânsă de această dată. Vom avea credincioşi, în număr mai mic, dar nu vom avea colinde pentru a evita formarea de mulţimi. În ziua Crăciunului, după săvârşirea liturghiei, cu prezenţa mai redusă a credincioşilor, le vom da acestora crenguţa de stejar’, a afirmat părintele Ioţa Nestorovici. Flăcările butucului ars simbolizează lumina pe care Mântuitorul o aduce în lume şi cu cât ele sunt mai înalte, cu atât iertarea primită de la Dumnezeu este mai mare, iar pravoslavnicii cred că vor avea un an mai bun. ‘La noi, simbolul tradiţional al Crăciunului nu este bradul, ci stejarul. (…) Din meniul de Crăciun este nelipsită plăcinta cu multă nucă şi miere, numită cesniţa’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Crstici. El menţionează că bradul se împodobeşte de către sârbii care doresc acest lucru, doar la Revelionul pravoslavnicilor, fiind un obicei modern, preluat, şi nu unul tradiţional sârbesc. În ziua de Ajun, sârbii pravoslavnici postesc cu fasole bătută. Ajunşi acasă de la biserică, copiii cântă colinde, iar femeia cea mai în vârstă a casei aruncă bani, grâu şi bomboane. În toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi se aşază un pumn de nuci pe care copiii, cotcodăcind precum găinile, le adună în timp ce merg în cerc, pe paie. Paiele semnifică ieslea în care s-a născut Pruncul Iisus, povestesc credincioşii sârbi. De Crăciun, din nicio casă a pravoslavnicilor sârbi nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere, numită ‘cesniţa’, în care se pune un ban, pentru ca noul an să fie blând, dulce şi îmbelşugat. În meniul de Crăciun se mai regăsesc preparatele din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe.