Eroii şi veteranii de război din Regimentul 6 Artilerie Grea ‘Tribunul Axente Sever’ au fost comemoraţi, vineri, de urmaşii acestora, printr-un serviciu religios şi depunerea unei coroane la efigia dedicată lor de pe clădirea Muzeului Naţional al Banatului.
‘Această aniversare este cea mai longevivă manifestare a veteranilor de război din armata română. Dacă în 1992 (anul lansării, n.r.) la ea participau 78 – 80 persoane, în prezent în Timişoara mai sunt doar patru-cinci veterani de război, dar care nu mai pot participa direct, din cauza vârstei înaintate’, a declarat istoricul Laurenţiu Mioc.
Din acest motiv, veteranii de război ai Regimentului şi urmaşii acestora, la iniţiativa profesorului istoric Laurenţiu Mioc şi a colonelului în rezervă Neculai Stegăriţă, au decis continuarea tradiţiei de comemorare a eroilor şi a veteranilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român.
Evenimentul a fost organizat de istoricul Laurenţiu Mioc, cu sprijinul preotului Eugen Goanţă al Catedralei Mitropolitane, al managerului Muzeului Naţional al Banatului, Claudiu Ilaş, al comandantului Brigăzii 16 Cercetare Supraveghere ‘Decebal’, general de brigadă dr. Dan Ionescu, şi al comandantului Spitalului Militar de Urgenţă ‘Victor Popescu’ din Timişoara, locotenent-colonel Sorin Homeag.
La momentul comemorativ au participat preoţii Dumitru Vana şi Vasile Câmpean, alături de generalul de brigadă în retragere Constantin Mărăcine, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război – Filiala Timiş, şi urmaşii veteranilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român.
Înfiinţat în 1923, Regimentul 6 Artilerie Grea român a avut garnizoana de reşedinţă la Alba Iulia, în comuna clujeană Floreşti, Sibiu şi Timişoara. A participat la campania armatei române împotriva Uniunii Sovietice de la începutul acesteia (22 iunie 1941), sprijinind acţiunile de luptă ale trupelor române si germane la trecerea Prutului (3 iulie 1941), trecerea Nistrului (17-19 iulie 1941) şi cucerirea Odessei (16 octombrie 1941), până la 23 august 1944.
După lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, a luat parte în cooperare cu trupele româno-sovietice la acţiunile de luptă împotriva trupelor germano-maghiare, ce au dus la eliberarea zonei petrolifere din Valea Prahovei, eşecul ofensivei germano-maghiare asupra Timişoarei (10-17 septembrie 1944) şi revenirea nord-vestului Transilvaniei la teritoriul naţional al României (25 octombrie 1944).
Sub conducerea veteranului de război Constantin Călina, care a împlinit 100 de ani în această săptămână,
veteranii de război din acest regiment au organizat între 1987 şi 2011 manifestări în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă, în fiecare an, la 20 august, la sediul Muzeului Banatului (Castelul Huniade) din Timişoara, regimentul supravieţuind ofensivei sovietice declanşate la 20 august 1944 pe aliniamentul Iaşi-Chişinău.
La împlinirea vârstei de 96 de ani, veteranul Constantin Călina declara pentru AGERPRES că data de 20 august este aleasă în fiecare an pentru comemorarea artileriştilor Regimentului 6, întrucât în dimineaţa acelei zile a anului 1944, când erau pe aliniamentul Iaşi-Chişinău, ostaşii români au căzut sub potopul artileriei grele a armatei sovietice.
”Timp de două ore, nimeni nu a mişcat un pas. Au pus totul la pământ. Dintre ai noştri au căzut 30 şi numai Dumnezeu ne-a apărat pe noi, cei care am rămas în viaţă. Apoi, ni s-a ordonat de către regiment să ne retragem urgent, cu maşini, cu armamentul din dotare, pentru a nu cădea prizonieri la ruşi. În toată armata era o lozincă: ‘Decât prizonier în viaţă la ruşi, mai bine mort’. Au ajuns atunci 180.000 de prizonieri la ruşi”, spunea Constantin Călina.
