Timiş: Expoziţia ‘Tehnicii bănăţene ante-decembriste’, care reuneşte piese de peste trei veacuri, la Casa Tineretului

Inventatorul Remi Rădulescu va inaugura, joi, la Casa Tineretului din Timişoara, ‘Expoziţia Tehnicii bănăţene ante-decembriste’, care reuneşte 42 de tablouri, 10 vitrine şi 160 de exponate ale brandurilor industriei din această zonă a României, care şi-au desfăşurat activitatea înainte de 1990. Expoziţia este realizată sub sigla Societăţii Inventatorilor din Banat (SIB), are caracter permanent şi se va alătura Expoziţiei Premierelor Bănăţene, inaugurate în urmă cu doi ani. Inventatorul realizează un adevărat itinerar prin industria şi tehnica zonei, grupat în două mari perioade, respectiv de după eliberarea de sub ocupaţia otomană (1716) până la Marea Unire (pentru Banat, anul 1919) şi după aceea, până în anul 1990. ‘Toate (fabricile cuprinse în expoziţie – n.r.) au deţinut branduri şi brevete de invenţii. Sunt cele mai reprezentative tehnici din Banat şi din ţară din ultimii 300 de ani, din aproape toate domeniile. Sunt 23 de companii până la Trianon şi 27 după Trianon. Începem cu fabrica de bere (1718), care a trecut şi printr-un incendiu devastator, care care a rămas în acelaşi loc trei secole, aproape incredibil. E greu de explicat faptul că, de exemplu UMT, înfiinţat prin anii 1960, nu a rezistat, dar această fabrică de bere a dăinuit. Apoi ILSA, Banatul, Kandia, Guban, Fabrica de apă minerală Buziaş, fabrica de ţiglă Mondial de la Lugoj, fabrica de ţiglă de la Jimbolia, fabrica de sticlă de la Tomeşti etc. Fabricile construite în perioada comunistă sunt terminate (falimentate – n.r.) UMT, Electrotimiş, Electromotor’, a detaliat, pentru AGERPRES, Remi Rădulescu. Preşedintele SIB a adaugat că cei care vor vizita expoziţia, inclusiv online, vor avea posibilitatea de a-şi reaminti sau de a descoperi acum sticlele de bere de altădată, de apă minerală, sticle de la fabrica Tomeşti, ţigle şi ceramică de la ‘Muschong’ şi ‘Mondial’ din Jimbolia şi Lugoj, aparate de măsură de la FAEM, materiale de la fabricile de lână ILSA, textile de la UTT, piese de război, mulgătoare de la IMAIA, o maşină de cusut realizată cu peste 100 de ani în urmă de Adler, folosită la fabrica de pielărie Banatul, rezervoare de la Electrometal. Prin această nouă expoziţie, SIB a înnobilat spaţiul Casei Tineretului, sediu temporar, pentru cinci ani, căruia i-a dat viaţă. Remi Rădulescu a mai detaliat că lucrează deja la alte două proiecte expoziţionale, ‘Istoria sportului bănăţean’ şi ‘Cultura bănăţeană’. ‘Sunt legat de tot Banatul şi de toată România, pentru că am reprezentat inteligenţa şi inventica românească la saloanele internaţionale din întreaga lume. Poate că Timişoara va reuşi să facă un muzeu care să devină un brand al Banatului, al României, cu toate expoziţiile pe care le avem aici şi le vom mai adăuga. Pentru istoria sportului bănăţean am pregătit tablourile şi o parte din vitrine; avem cluburile Paul Chinezu, Ripensia Timişoara, UMT, CFR şi mari sportivi ai Banatului, precum Iolanda Balaş, Lavinia Miloşevici, Dorinel Munteanu, Belo Dedici, Teodora Ungureanu, Francisc Vaştag etc. O vom lansa peste un an sau doi’, a mai spus Rădulescu. A treia şi a patra componentă a muzeului de la Casa Tineretului vor fi dedicate culturii bănăţene. ‘Ţin foarte mult să-i aducem în prim plan, pentru că nu se prea povesteşte mult despre ei, despre faptul că aici au fost odată Traian Grosăvescu, Bartok Bela, Nikolaus Lenau, Dimitrie Ţichindeal şi lista continuă’, a încheiat Remi Rădulescu.