Şeful Gărzii Forestiere Timişoara (GFT), Ienea Amar, a declarat, miercuri, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că în anul 2020 au fost verificate 12.000 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine din judeţele aflate în aria de competenţă, Caraş-Severin, Timiş şi Hunedoara, dintre care 2.453 ha au fost incluse în fondul naţional.
O problemă cu care inspectorii GFT s-au confruntat, în urma modificării Codului Silvic, a fost identificarea proprietarilor pădurilor private, unii dintre aceştia fiind decedaţi, iar urmaşii nu au făcut succesiunea.
‘Au fost notificate ocoale şi primării pentru preluarea în bază a pădurilor private, suprafeţe mai mici de 30 ha, ai căror proprietari nu au putut fi identificaţi sau ai căror proprietari au decedat şi nu s-a realizat succesiunea. Astfel, au fost trimise notificări pentru suprafaţa totală de aproape 40.000 ha în zona de vest, din care, pentru judeţul Timiş, de 6.455 ha. Prin acte constatatoare au fost preluate 14.010 ha, din care 3.795 ha în judeţul Timiş. GFT a verificat 12.000 ha de păduri virgine şi cvasivirgine şi au fost incluse în fondul naţional o suprafaţă de 2.453 ha cvasivirgine’, a detaliat Ienea Amar.
Anul trecut au fost efectuate 400 de controale, dintre care 104 în judeţul Timiş, constatându-se un volum total al arborilor tăiaţi ilegal de 5.106 mc, dintre care 1.851 în Timiş. Valoarea totală a prejudiciului constatat este de peste 1.500.000 lei, dintre care 607.000 lei, pentru judeţul Timiş.
S-au constatat 50 de contravenţii în aria de jurisdicţie, dintre care 7 în Timiş şi au fost aplicate amenzi de 157.000 lei amenzi, dintre care 36.000 lei în Timiş. Totodată, au fost identificate 189 de infracţiuni penale (51 în Timiş), cu o valoare totală a prejudiciului, prin infracţiuni, de 1.440.000 de lei (603.000 lei în Timiş).
GF Timiş a confiscat anul trecut 9.100 mc de material lemnos care a fost transportat ilegal, dintre care 2.354 în Timiş, şi s-au dat amenzi de 231.000 lei (48.000 lei în Timiş), dar nu a fost confiscat niciun vehicul cu care se transporta lemn fără documente de provenienţă, întrucât cantitatea transportată era mai mică de 10 mc.
‘Acolo unde fondul forestier a fost administrat de o structură de stat sau privată, au fost mai puţine probleme; cele mai mari sunt în suprafeţele de fond forestier neadministrate, pentru care Garda Forestieră a notificat primăriile şi ocoalele silvice pentru preluarea în pază a acestor păduri. (…). După ce Garda Forestieră face constatarea şi întocmeşte dosar penal, demersul ulterior – de recuperare a prejudiciului sau, după caz, reîmpădurire, dacă suprafaţa defrişată este mare – revine altor instituţii. În judeţul Timiş nu am avut situaţii concrete de reîmpăduriri’, a explicat Ienea Amar.
Pe de altă parte, şeful Gărzii Forestiere Timişoara a mai adăugat că în fondul cinegetic administrat figurează 900 de şacali care intră în cota de recoltă alături de mistreţi şi vulpi, aceştia fiind cei mai mari distrugători pentru producătorii agricoli locali. AGERPRES / (A – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
