Muzeul Naţional al Banatului (MNB) din Timişoara expune, începând de miercuri, piese de patrimoniu din colecţiile proprii, reunite în ‘Jocuri cu zaruri’ din secolele XVI-XVII, care pot fi vizitate până la sfârşitul lunii ianuarie.
‘Jocul cu astragalii este cunoscut încă din preistorie şi antichitate, iar de-a lungul timpului a trecut prin numeroase variante. Pentru acest joc a fost utilizat osul de la articulaţia membrelor posterioare ale animalelor mici (cel mai frecvent oi, capre, porci), denumit astragal sau talus, un os de formă cuboidă cu şase feţe. Oasele erau folosite fie în starea lor originală, fie prelucrate. Jocul presupunea aruncarea lor în aer şi prinderea lor pe spatele mâinii sau erau lăsate să cadă, piesele fiind apoi interpretate în funcţie de faţa orientată în sus. În diferitele perioade istorice, astragalii erau folosiţi şi ca amulete sau pentru a prezice viitorul’, explică Zsuzsanna Kopeczny, arheolog al Muzeului Naţional al Banatului.
Piesele respective au fost folosite ca zaruri şi datează din perioada stăpânirii otomane (1552-1716). Zarurile au fost descoperite în anul 2012 cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în curtea Castelului Huniade din Timişoara. Ele au aparţinut soldaţilor care aveau ca sarcină apărarea fortificaţiei, iar arheologii MNB nu exclud posibilitatea ca ei să le fi confecţionat, alături de piese fiind găsite şi altele neprelucrate. Oasele au fost perforate, iar găurile de pe cele patru feţe ale pieselor au fost umplute cu plumb, obţinându-se astfel diferite combinaţii de puncte.
‘Aceste tipuri de descoperiri sunt deosebite, deoarece ne dezvăluie informaţii despre un aspect mai puţin cunoscut al vieţii oamenilor din trecut şi anume modul în care îşi petreceau timpul liber, dar şi despre inventivitatea lor. În tabloul intitulat ‘Jocuri de copii’, Peter Bruegel cel Bătrân (1525-1569), renumit artist al Renaşterii flamande, pe lângă multe altele, a ilustrat şi jocul cu astragalii’, punctează Zsuzsanna Kopeczny.
