Universitatea de Vest Timişoara (UVT) i-a decernat, joi, Nadiei Murad, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (2018), titlul de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum, fiindu-i recunoscută astfel activitatea de luptă pentru protejarea femeilor şi a fetelor din zonele de conflict armat, dar şi a drepturilor omului în societăţile vulnerabile.
Rectorul UVT, Marilen Pirtea, a subliniat în ceremonia de decernare a titlului că doamna Murad este în prezent ‘ambasador al bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de persoane’ şi este vocea multora dintre cei care se simt oprimaţi sau ale căror drepturi le sunt încărcate.
‘Ea militează pentru resurse şi schimbări de politici necesare pentru a proteja şi sprijini supravieţuitorii violenţelor sexuale şi pentru a reconstrui comunităţile aflate în criză. Alegerea doamnei Nadia Murad, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (2018), ca laureată a zilei de astăzi a venit normal, ţinând cont că şi UVT pledează mereu pentru protecţia drepturilor omului, pentru dreptul tuturor la şanse corecte şi egale şi pentru respect’, a spus Marilen Pirtea.
Nadia Murad a vorbit în cuvântul de mulţumire despre liniştea familiei sale alături de care a trăit în Irakul rural, până în anul 2014, când ISIS a atacat comunitatea yazidi, iar lumea privea neputincioasă cum teroriştii se răspândeau în Irak şi Siria, îngrozită de numeroasele atrocităţi.
‘Când ISIS a decretat genocidul asupra poporului meu, am fost în mare parte abandonaţi. Lumea ne-a întors spatele. Mii de bărbaţi yazidi au fost ucişi, iar mii de femei şi fete au fost luate în captivitate şi vândute ca sabbaya sau sclavi. Am fost supuse la violenţe sexuale menite să ne distrugă atât trupurile, cât şi comunităţile noastre. În ultimii nouă ani, mi-am făcut misiunea de a spune lumii ce ni s-a întâmplat şi de a milita la nivel global pentru dreptate pentru supravieţuitorii acestor atrocităţi. În secolul XXI, nu poate fi acceptabil ca violul şi abuzul sexual asupra femeilor şi fetelor să fie considerate un simplu efect secundar al războiului. Vreau ca liderii mondiali să preţuiască femeile şi să le protejeze’, a spus Nadia Murad.
Murad a subliniat că o mare parte din munca sa se concentrează în jurul reconstruirii patriei yazidi din Sinjar, în mod durabil, pe termen lung, iar această reconstrucţie să fie mai rezistentă în faţa vulnerabilităţilor la crime atroce precum au fost cele din urmă cu nouă ani.
Organizaţia ‘Iniţiativa Nadiei’ a ajutat la reabilitarea infrastructurii din Sinjar distruse de ISIS, derulează programe de formare a profesorilor, cursuri de comunicare şi proiecte de afaceri. În centrul tuturor acestor proiecte se află femeile şi fetele.
Nadia Murad a lansat un îndemn la reflecţie despre cauzele care creează conflicte şi de ce femeile şi fetele rămân atât de vulnerabile.
‘Apoi, scrieţi politicienilor şi bateţi la uşile lor. Cereţi-le să se concentreze asupra politicilor care reduc sărăcia şi care promovează educaţia. Să sprijine proiectele celor care le dau putere celor vulnerabili. Ridicaţi femeile din comunitatea voastră. Poate, chiar regândiţi ceea ce înseamnă să ai succes. (…). Succesul se măsoară în case, maşini şi haine de firmă. Dar nu ar fi lumea un loc mai bun şi mai sigur dacă pacea şi cei paşnici ar fi cei care sunt cu adevărat apreciaţi?’ a mai spus laureata Premiului Nobel pentru Pace.
Nadia Murad s-a născut în anul 1993 în satul Kocho din nordul Irakului, în comunitatea yazidă. Viaţa ei a fost brutal perturbată în anul 2014, când gruparea teroristă ISIS a invadat satul. A fost martora unor atrocităţi inimaginabile, inclusiv la uciderea familei ei şi la răpirea sa, ca sclav sexual. Cu toate acestea, Nadia a reuşit să scape din mâinile teroriştilor şi să înceapă o călătorie impresionantă pentru a aduce la cunoştinţa întregii lumi tragedia comunităţii yazide şi a altor grupuri persecutate.
În anul 2018 a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, recunoscându-i-se contribuţia deosebită la eforturile de a atrage atenţia asupra violenţei sexuale în conflictele armate şi pentru angajamentul ei ferm în promovarea drepturilor omului. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)