Niciun refugiat ucrainean nu a solicitat autorităţilor din Timiş cazare, protecţie sau să se înscrie la vreo unitate de învăţământ în judeţ, deşi au existat iniţiative ale administraţiei locale de preluare a solicitărilor persoanelor refugiate, a declarat, miercuri, prefectul Mihai Ritivoiu.
‘În acest moment nu există nicio cerere punctuală de la vreun refugiat care să dorească să fie cazat sau de care să avem grijă (…) Noi nu suntem în prima linie a acestui val de refugiaţi. Singurul lucru pe care judeţul l-a făcut punctual a fost ca la solicitarea IGSU să detaşeze tabăra mobilă gonflabilă de 200 de paturi în judeţul Bistriţa Năsăud, pentru a fi implementată acolo, dacă se va impune ocuparea ei’, a afirmat Mihai Ritivoiu.
În cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, de miercuri, au fost aprobate două anexe privind numărul locurilor de cazare oferite de autorităţile locale, respectiv de către unităţile hoteliere din judeţ.
Prefectul a adăugat că sunt şase localităţi – Ştiuca, Denta, Şandra, Criciova, Niţchidorf şi Victor Vlad Delamarina, care şi-au arătat disponibilitatea de a caza şi de a primi refugiaţi într-un cadru instituţionalizat, pentru aproape 600 de persoane refugiate.
Din cele 86 de unităţi hoteliere înregistrate în Timiş, la care s-a făcut solicitare transparentă să pună la dispoziţie locuri de cazare, 26 au răspuns pozitiv până acum, oferind câteva sute de locuri.
‘Aceste servicii vor fi plătite, şi nu pe bani puţini, chiar dacă au existat unităţi hoteliere care au pus la dispoziţie locuri de cazare şi mâncare în mod gratuit’, a punctat Ritivoiu.
În altă ordine de idei, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Marin Popescu, a declarat, miercuri, că nu există solicitări din partea refugiaţilor de a se înscrie în şcoli din judeţ, dar 24 de cadre didactice, profesori de limbră ucraineană sau vorbitori ai acestei limbi, cu disponibilitate de predare, stau la dispoziţie.
‘Nu sunt solicitări din partea refugiaţilor de a se înscrie în şcoli in Timiş. Sunt 18 profesori care predau în limba ucraineană şi alţi şase profesori din afara micro-sistemului de limbă ucraineană care şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta. Copiilor refugiaţi, elevi şi preşcolari, li se pot preda limba ucraineană, muzică, istorie, religie în ucraineană. Cei 24 de profesori predau în 16 şcoli de stat din judeţ şi o structură privată’, a mai detaliat prefectul Marin Popescu. AGERPRES / (A – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
