Consiliul Local Timişoara (CLT) va vota în şedinţa de joi, 16 decembrie, un regulament pentru conservarea urmelor de gloanţe şi alte proiectile rămase în clădiri de la Revoluţia din Decembrie 1989 de la Timişoara.
Proiectul a fost iniţiat de consilierul USR Răzvan Negrişanu, după ce revoluţionarul Corneliu Vaida a tras un semnal de alarmă că urmele de gloanţe dispar în procesul de reabilitare a clădirilor istorice.
Multe dintre urmele Revoluţiei, de gloanţe sau obuze, din oraşele martir ale României au fost distruse cu ocazia reabilitării sau refacerii unor clădiri şi situri monumente istorice sau pur şi simplu şterse, curăţate sau acoperite, dacă vorbim despre graffiti, din iniţiativa unor administraţii care nu au înţeles valoarea lor memorială, arată un comunicat al USR Timişoara, remis AGERPRES.
În Timişoara, nu toate urmele au fost distruse şi datorită faptului că problematica a fost dezbătută în spaţiul public. Există urme care au rămas pe clădirile istorice încă nereabilitate sau urme care au fost păstrate sau reconstruite, cum ar fi graffiti de pe sediul Bisericii Reformate din Timişoara.
‘Oraşul nostru nu-şi povesteşte istoria pe măsura aşteptărilor locuitorilor lui sau a celor care ne vizitează. Dacă o parte a ei este vizibilă prin clădiri şi situri, alte evenimente istorice precum Revoluţia, riscă să devină invizibile în procesul de reabilitare a patrimoniului sau prin modernizarea oraşului. (…)’, menţionează comunicatul USR Timişoara.
Regulamentul prevede obligaţii atât pentru pentru Primăria Timişoara, cât şi pentru proprietarii sau administratorii de clădiri situate în perimetrul delimitat de proiectul ‘Traseul Revoluţiei’: Piaţa Maria, Podul Traian, Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Prefectură, Podul Decebal, Parcul Poporului, Cimitirul Eroilor.
Conform proiectului de regulament menţionat, proprietarii vor avea datoria să specifice dacă clădirea deţinută prezintă urme de gloanţe, de proiectile sau de grafitti datate din perioada Revoluţiei, atunci când propun spre avizare diverse lucrări de conservare, de consolidare, de restaurare ori de reabilitare; să prezinte în momentul cererii autorizaţiei de construire, un material fotografic exhaustiv al tuturor faţadelor vizibile ale clădirii care prezintă urme ale Revoluţiei şi să includă în proiectul propus soluţiile tehnice de conservare a eventualelor urme de gloanţe, de proiectile ori de grafitti din acea vreme.
Pentru a reuşi o bună mapare a clădirilor care prezintă urme ale Revoluţiei din 1989, Primăria Timişoara va institui în maximum 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament Registrul urmelor Revoluţiei din Decembrie 1989, lansând o invitaţie publică tuturor cetăţenilor Municipiului Timişoara de a transmite online ori fizic fotografii ale faţadelor clădirii/ clădirilor care prezintă urme de gloanţe, de proiectile ori de grafitti din vremea Revoluţiei, împreună cu adresa acesteia/ acestora şi, opţional, o scurtă descriere.
Pentru a veni în ajutorul proiectanţilor, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara va elabora un ghid de bune practici după modelele din alte state europene, iar Primăria Timişoara va monta plachete comemorative pe întreg traseul Revoluţiei. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
