Exercitarea oficială a titlului de Capitală Europeană a Culturii 2023 de către municipiul Timişoara va însemna continuarea parcursului multicultural al cetăţii, cu şansa dezvoltării infrastructurii culturale şi de mobilitate, în condiţiile în care aici sunt aşteptaţi până la un milion de vizitatori în acest an.
Seara deschiderii oficiale a TM2023 a fost un moment de bucurie pentru toţi cei care au participat la dezvoltarea conceptului bazat pe Iluminismul specific zonei, pentru alcătuirea programului care trebuia respectat de la depunerea dosarului de candidatură. Şi pentru că cerinţele au fost îndeplinite, Municipalitatea a primit, vineri seara, premiul ‘Melina Mercouri’, acordat tuturor oraşelor care îndeplinesc condiţiile de a deveni capitale europene ale culturii.
Deschiderea oficială continuă sâmbătă cu zeci de evenimente, remarcabilă fiind lansarea Catalogului ‘Victor Brauner’, la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara.
Managerul Teatrului Naţional Timişoara, Ada Hausvater, a declarat pentru AGERPRES că este fericită pentru că Timişoara este Capitală Europeană a Culturii, această ocazie dând şansa copiilor care se vor naşte aici să crească în leagănul unor valori locale şi naţionale pe care să le respecte firesc.
‘Sunt foarte fericită că Timişoara este Capitală Europeană a Culturii. Sunt foarte fericită pentru toţi oamenii care au lucrat de-a lungul timpului la acest program şi mai ales pentru toţi cei care vor veni în acest oraş şi care se vor naşte în oraş şi în România şi vor prelua cu încredere o confirmare a unei valori adevărate. Mi se pare foarte important: copiii care se vor naşte vor merge mai departe cu încredere şi respect faţă de oraşul lor, faţă de ţara lor, faţă de oamenii lor şi istoria lor. Mi se pare ceva foarte frumos ceea ce se întâmplă şi de care este nevoie. Sunt foarte mândră de oamenii din jur, de echipă. Fiecare dăm măsura lucrurilor, dar asta nu înseamnă că în fiecare zi nu se poate mai bine. Dar cred că este foarte bine dacă fiecare instituţie îşi va face treaba cât mai bine cu putinţă. Până la urmă, este un corolar de oameni, de personalităţi, de entităţi şi instituţii care împreună şi individual îşi vor duce la îndeplinire cel mai bine conceptul de unitate în diversitate. Această diversitate este atât de preţioasă şi trebuie apărată şi dezvoltată individual de fiecare’, a afirmat Ada Hausvater.
Managerul Operei Naţionale Române din Timişoara, baritonul Cristian Rudic, a remarcat o vibraţie pozitivă a oraşului, chiar dacă, spune el, ‘am obosit’ aşteptând seara deschiderii oficiale a paginii TM2023.
‘Este o atmosferă caldă, care nu putea fi mai bună. În jurul nostru este cu adevărat o vibraţie bună. Sunt pline străzile, lumea este zâmbitoare şi se simte emoţie în aer. Pentru un prim pas, nici nu putem să nu ne dorim asta.
Parcă am aşteptat prea mult să se întâmple. Am obosit aşteptând, dar iată că a venit momentul! Haideţi să ne şi bucurăm astăzi, pentru că viaţa poate fi scurtă şi să ne bucurăm de un an de cultură. De luni facem cultură, în continuare, tot timpul’, a punctat Cristian Rudic.
Ioan Gârboni, fost director al Filarmonicii Banatul în 2016, a precizat că îşi doreşte să iasă bine ”această manifestare formidabilă”. ‘În calitatea mea de şef al Comisiei (din Ministerul Culturii – n.r.) care va aproba şi va juriza proiectele depuse de Primărie şi de Consiliul Judeţean în cadrul Programului Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, mă voi ocupa în mod deosebit ca independenţa lor să fie totală şi actul artistic să nu fie impietat cu absolut nimic. Este dorinţa Ministerului Culturii şi va fi totul în regulă. Îmi doresc să iasă bine această manifestare formidabilă’, a spus el.
Prezent la deschiderea oficială, mitropolitul Ioan al Banatului şi-a exprimat convingerea că ‘momentele acestea vor fi benefice pentru Timişoara şi pentru comunitatea de aici, pentru întregul Banat”. ”Cred că oraşul merita să fie pus pe harta culturală a Europei, pentru că pe harta culturală a istoriei a fost pus. Timişoara este un deschizător de drumuri în istoria noastră românească’, a adăugat el.
Potrivit primarului Dominic Fritz, programul cultural Timişoara – Capitală Europeană a Culturii costă 44 de milioane de euro de la debut, fiind inclusă şi perioada de pregătire, din care 40 de milioane de euro prin cei trei finanţatori publici (Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Ministerul Culturii) şi 4 milioane de euro atraşi de la finanţatori privaţi.
‘În total sunt investiţii de 150 de milioane de euro în infrastructura culturală, cu ocazia acestui titlu. Nu sunt toate proiecte care să se deschidă anul acesta, vor fi deschise şi în anii următori, transformăm cinematografe, fostul turn de apă şi alte obiective culturale’, a arătat Dominic Fritz.
