Muzeul Naţional al Banatului (MNB) din Timişoara va vernisa vineri, 5 mai, o expoziţie unică în Europa de Est, ‘Prinţ şi Sultan. Decenii de război şi fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porţi (1683-1716)’, care aduce aproape 40 de piese ce reprezintă capturi de război pe care armata imperială le-a luat de la prizonieri otomani de rang înalt.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului în Mansarda Bastionului Theresia al MNB până în 30 august, iar piesele sunt aduse de la Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Germania.
‘Este una dintre cele mai importante expoziţii din acest an pentru MNB, care nu a mai fost nici în România, nici în Estul Europei. Valoarea obiectelor expuse este de peste 15 milioane de euro. Este vorba despre ilustrarea istoriei comune din perioada în care Timişoara a fost sub stăpânirea otomană. Le mulţumim colegilor de la Badisches Landesmuseum că au avut încredere şi au colaborat cu noi pentru organizarea acestei expoziţii. Sperăm că va fi un număr impresionant de public, pentru că suntem Capitală Culturală Europeană şi de aceea am şi vrut să aducem această expoziţie’, a detaliat, pentru AGERPRES, managerul MNB, Claudiu Ilaş.
În vitrinele amenajate special sunt expuse iatagane, coifuri, armuri, piese de harnaşament, dintre care unele sunt ornate cu aur, piese unice în lume, obiecte otomane din perioada de sfârşit a secolului XVII şi începutul celui următor. Expoziţia evidenţiază evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timişoarei la statutul de oraş european, după Marele Război Turc.
Colecţia Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice, printre care arme, veşminte şi piese de harnaşament otomane, reunite sub numele de Turkenbeute, care au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanţii armatei habsburgice, a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Eckard Kohne, directorul Badisches Landesmuseum.
În cadrul expoziţiei, Muzeul Naţional al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care regăsim Cămaşa de zale a Paşei Mustafa din Rodos, o piesă de rezistenţă a expoziţiei. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
