Preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Timişoarei (APT) şi fost şef al Biroului de promovare şi informare turistică al României din Viena, Simion Giurcă, spune că anul Capitalei Europene a Culturii TM2023 a adus multă vizibilitate Timişoarei, dar numărul de turişti putea fi mai mare, deşi a depăşit 1,3 milioane de vizitatori, cu peste 800.000 de cazări de noapte.
Datele finale privind numărul de turişti şi de vizitatori se vor publica în luna februarie 2024.
Simion Giurcă a remarcat faptul că anul 2023 a fost unul atipic, întrucât, după pandemie, turismul de business în Europa de Vest s-a refăcut în proporţie de 110%, depăşind nivelul anului 2019, în timp ce în Europa de Răsărit estimările indică atingerea unei cote de 70%, până la sfârşitul acestui an.
‘Faptul că Timişoara a fost Capitală Europeană a Culturii ne-a ajutat, iar vizibilitatea dovedită ne arată acest lucru: am fost nominalizaţi de Times Magasine, că am fost recomandaţi ca destinaţie europeană care trebuie vizitată de către Independent, de Times, de New York Times, una dintre cele mai importante publicaţii de turism din lume. Este clar că am reuşit să atingem parametrii de vizibilitate, dar dincolo de toate acestea, circulaţia turistică putea fi mai bună, după aprecierile mele şi după estimările pe care le-am făcut în baza datelor care ne stau la dispoziţie, inclusiv încrucişat, dincolo de datele Institutului Naţional de Statistică. Avem peste 1,3 milioane (pe baza datelor comunicate de organizatorii de evenimente, surse credibile) ceea ce mă face că cred că Timişoara a fost văzută din punct de vedere cultural. Vom continua numărătorile, iar prin februarie 2024 vom anunţa datele finale’, afirmă Simion Giurcă.
Pe baza aceloraşi estimări, preşedintele APT spune că circa 850.000 vizitatori au provenit din afara CCE TM2023, până la 1 decembrie inclusiv, ceea ce este un lucru bun.
Iar, dacă CCE TM 2023 s-a încheiat, cultura rămâne şi Timişoara are nevoie de vizitatori şi mai ales de efectele economice ale exercitării titlului, dincolo de acest an.
Unii dintre oamenii din Horeca sunt foarte mulţumiţi de rezultatele acestui an, alţii doar mulţumiţi, iar alţii, foarte puţin mulţumiţi, pentru că se aşteptau la câştiguri foarte mari.
La capitolul de turism, Giurcă are datele pe 10 luni, care indică peste 800.000 de înnoptări, ‘ceea ce este un lucru bun’ şi speră ca cifra să mai crească până la finele anului.
‘Cred este un început bun pentru relansarea Timişoarei, pentru un parcurs turistic nou. S-au mai întâmplat câteva lucruri foarte bune, între care faptul că timpul de sejur în Timişoara a fost de 3,25 nopţi. Anul CCE2023 trece, dar cultura şi turismul rămân. Timişoara are nevoie de vizitatori în continuare, de efecte economice. Am stat de vorbă în acest an cu foarte mulţi turişti, jurnalişti români şi străini, specialişti în turism. Anul acesta am adus pentru prima dată toate agenţiile de incoming din România la Timişoara, am discutat şi cu hotelieri, cu oameni din gastronomie. Unii sunt foarte mulţumiţi, alţii doar mulţumiţi, iar alţii, uşor nemulţumiţi. La ultima categorie, nemulţumirea s-a datorat faptului că aşteptau rezultate mai mari dar care nu au fost. Creşterile sunt relative, unii au mărit preţurile. Deci ca volum de afaceri au crescut mai mult. Toate aspectele trebuie văzute într-un context. O altă dovadă: cine creşte preţurile atunci când nu există cerere şi când cererea nu este mai bună decât ce ai făcut în anii anteriori. Nu creşte nimeni preţurile, pentru că nu îţi mai vin nici cei care îţi veneau într-o măsură mai mică.
Mesajul meu este că respect fiecare operator din turism pentru că a investit bani, munceşte şi face ceva pentru oraş. Ospitalitatea este problema oraşului, pentru că vizitatorii trebuie să fie serviţi şi mulţumiţi. Cred că din punct de vedere al vizibilităţii, ne-am atins obiectivele. Poate, la circulaţie ne-am fi dorit şi mai mult, dar pe bazele pe care ne-am construit anul acesta imaginea, intensitatea destinaţiei Timişoara, putem merge în anii viitori cel puţin la nivelul anului acesta, ceea ce va fi adevărata performanţă a Timişoarei şi o moştenire la acest capitol, al Capitalei Culturale’, detaliază Simion Giurcă.
În acest an, Timişoara a fost vizitată şi de grupuri de turişti exotici, remarcabil fiind în acest sens, unul de taiwanezi care au apreciat mai ales zona pietonală ultracentrală, care este cea mai mare din România.
‘Au fost foarte multe grupuri de taiwanezi. Pentru un asiatic, în general, nu detaliile sunt importante, ci privirea de ansamblu. Aici, Timişoara punctează foarte mult pentru că este un oraş frumos. Pe ei, dar inclusiv pe români, îi fascinează faptul că Timişoara graţie zonei pietonale, care este cea mai mare din România, le oferă o oază de linişte într-un oraş vibrant, palpitant. Oamenii au nevoie de această linişte’, punctează Simion Giurcă.
Simona Neumann, fost director executiv al Asociaţiei Timişoara CCE 2021 de la înfiinţare, timp de nouă ani şi jumătate, subliniază că recenta încheiere a anului cultural al TM2023 este una simbolică, pentru că ar trebui să urmeze o dezvoltare a Timişoarei de pe o altă treaptă.
‘Anul acesta, Cultura a fost în focus, atât a finanţatorilor publici cât şi privaţi şi îmi doresc ca acest obicei să se păstreze după anul CCE2023, pentru că aceasta este menirea capitalelor culturale europene, să dea un impuls dezvoltării pe mai departe a oraşului. Dacă a fost un succes? Se pot trage nişte concluzii, la rece. Eu sunt greu de dezamăgit. Am urmărit cu mare interes şi cu drag ce se întâmplă, chiar dacă eu nu am mers până la final (în CCE2023, n.r.). Faptul că unii oameni s-au bucurat este un semn foarte bun. Cel mai bun lucru este că Timişoara a fost pe buzele tuturor, cel puţin pentru un an. Pentru concluzii, este nevoie de o analiză’, conchide Simona Neuman.
