Societatea de Istorie şi Arheologie a Banatului, urmaşa organizaţiei care a stat la baza înfiinţării actualului Muzeu Naţional al Banatului (MNB), lansează luna aceasta o provocare, ‘Logics and shapes’ (sculpture studio), în care cuprinde cei mai reprezentativi sculptori ai noii generaţii.
‘Logics and shapes’ (sculpture studio) aduce împreună şase artişti remarcabili, Nimbert Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamas, Eugeniu Ţîbuleac şi Dan Vişovan, cu doctorate, masterate şi licenţe în arte vizuale, care vor crea în oţel şi piatră, arată un comunicat al Muzeului Naţional al Banatului, remis, marţi, AGERPRES.
Reînfiinţată la iniţiativa unor oameni de cultură din Timişoara, în anul în care oraşul deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii, Societatea de Istorie şi Arheologie a Banatului promovează patrimoniul cultural, iniţiază colaborări ştiinţifice cu instituţii culturale de prestigiu, atât din străinătate cât şi din România şi susţine activitatea culturală desfăşurată de Muzeul Naţional al Banatului.
Potrivit comunicatului citat, la iniţiativa marelui om de cultură Ormos Zsigmond, prefect al comitatului Timiş, şi a unui grup de intelectuali, în 25 iulie 1872 s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică din Banat (Ungaria de Sud), denumită Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat, care a avut ca scop constituirea unui muzeu istorico – arheologic în Timişoara. Primele obiecte de patrimoniu înregistrate în inventarul său au fost depozitate iniţial într-o încăpere din Palatul Episcopiei Romano – Catolice de Cenad, acestea provenind din donaţii, descoperiri arheologice întâmplătoare, achiziţii şi schimb de obiecte. Patru ani mai târziu, în 1876, cu sprijinul prefectului Ormos, Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat a primit două încăperi în Casa Wellauer (actuala stradă Episcop Augustin Pacha). În 24 mai 1877 a avut loc deschiderea oficială a muzeului Societăţii pentru publicul vizitator.
În anul 1885 a fost înfiinţată Societatea Muzeală de Istorie şi Arheologie, în urma fuziunii mai vechii Societăţi de Istorie şi Arheologie din Banat cu Asociaţia Muzeală pentru Istorie şi Arheologie, ultima luând naştere în cursul anului 1882. Şase ani mai târziu a fost finalizată construcţia Palatului Muzeal (azi, sediul Bibliotecii Academiei Române, filiala Timişoara), clădire care s-a dovedit de la început prea mică pentru a adăposti colecţiile muzeului.
În 1889, muzeul a fost redeschis pentru public, iar în 29 august 1891 a avut loc inaugurarea festivă a acestuia. Arta a fost încă de la început un punct de interes, astfel că un an mai târziu s-a decis constituirea unei secţii de Artă Decorativă.
