Muzeul Naţional al Banatului (MNB) aduce în lumina reflectoarelor un fragment din istoria Capitalei Europene a Culturii Timişoara 2024, amintind despre un mijloc de transport tradiţional, ‘kompul’, care lega malurile râului Bega, cu un secol şi jumătate în urmă, începând cu vara anului 1899, până în anii ’70 ai veacului trecut.
Aceste bacuri erau veritabile căsuţe plutitoare din lemn, manevrate cu măiestrie de ‘kompari’ şi ofereau o soluţie eficientă şi pitorească pentru traversarea râului, care încă nu era canalizat, la începuturi.
Situate la început între străzile Torok (Andrei Endre) şi Hold (Poet Andrei Mureşanu) şi între străzile Csillag (Mangalia) şi Zoldpazsit (Bariţiu), aceste bacuri au devenit un element indispensabil al vieţii cotidiene în cartierul Iosefin şi împrejurimi. Miklos Heim, un meşter zidar cu spirit antreprenorial, a câştigat licitaţia pentru exploatarea acestor servicii, plătind o taxă anuală de 40 de forinţi primăriei. Chiar şi în faţa concurenţei, contractul său a fost reînnoit în 1905, stabilindu-se un preţ maxim pe cursă şi ajustând taxa de concesiune, arată, marţi, siteul oficial al MNB.
‘Taxa de trecere a vadului’ era fixată la patru crăiţari de persoană (echivalentul a aproximativ 2,5 lei astăzi). De-a lungul timpului, de la crăiţari la filleri şi până la lei, aceste mici ambarcaţiuni au jucat un rol crucial în dinamica urbană. Cu toate acestea, în anii ’70, aceste ambarcaţiuni au fost înlocuite treptat de poduri pietonale şi alte forme de infrastructură urbană.
Cei care au amintiri despre aceste kompuri, sunt aşteptaţi de MNB să ajute la îmbogăţirea şi păstrarea vie a istoriei Capitalei Culturale Europene TM 2023.
