TNB: 38 de bunuri culturale restaurate – o rochie purtată, se pare, de Regina Maria, costume îmbrăcate de Nottara, Calboreanu

Un număr de 38 de bunuri culturale vor fi expertizate, conservate şi restaurate în cadrul Proiectului ‘Expoziţie inovativă cu bunuri restaurate din colecţia Muzeului Teatrului Naţional Bucureşti’, proiect finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului Ro-Cultura, au anunţat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii TNB. La conferinţa de deschidere a proiectului au participat reprezentanţi ai beneficiarului finanţării – Teatrul Naţional ‘I.L.Caragiale’ din Bucureşti, precum şi ai partenerilor proiectului – Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’, Muzeul Militar Naţional ‘Regele Ferdinand I’ şi Biblioteca Naţională a României. ‘Această expoziţie care pleacă astăzi la drum prin această conferinţă de presă aş vrea să fie, şi sper să fie, o anticameră a deschiderii marelui muzeu al Teatrului Naţional’, a afirmat Ion Caramitru, managerul Naţionalului bucureştean. Mircea Rusu, directorul artistic al TNB, a afirmat că Teatrul Naţional, ‘cel mai mare şi cel mai vechi din ţară, are nevoie de un muzeu pe măsura însemnătăţii sale în cadrul culturii poporului român’, precizând că acest muzeu va vorbi despre rolul pe care l-a avut Teatrul Naţional Bucureşti ‘în păstrarea şi propagarea limbii române’. ‘Noi ni-l dorim a fi un loc de pelerinaj al celor care vor fi doritori să înţeleagă cum au transmis artiştii români spectatorilor ultimelor 17 decenii din istoria României bucuria de a vorbi o limbă românească curată şi, sper eu, elevată’, a adăugat Mircea Rusu. Potrivit organizatorilor, partenerii promotorului de proiect vor realiza expertizarea, conservarea şi restaurarea a 38 de bunuri culturale. Muzeul Naţional de Artă al României, prin secţia de restaurare şi prin laboratoarele de specialitate din cadrul acesteia, va asigura investigaţiile fizico-chimice necesare, tratarea, conservarea şi restaurarea obiectelor de patrimoniu din cadrul Muzeului Teatrului, ce îi vor fi încredinţate în acest scop. Cristina Verona Tobi, managerul MNAR, a afirmat că obiectul principal de care se vor ocupa restauratorii muzeului va fi o rochie purtată, se pare, de Regina Maria. La Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ se va realiza examinarea, conservarea uscată sau umedă, după caz, precum şi restaurarea a opt piese de costum ce au fost purtate în reprezentaţii teatrale de mari actori ai scenei româneşti – Constantin Nottara, Ion Manolescu sau George Calboreanu. ‘Muzeul Satului este implicat în conservarea şi restaurarea a opt bunuri culturale, opt piese de costum, de fapt sunt 13 piese de costum din colecţia Muzeului Teatrului Naţional. (…) Muzeul Satului, până în aprilie, va avea această extraordinară plăcere; pe de o parte, să restaurăm nişte piese de costum atât de interesante care au aparţinut unor mari actori ai scenei româneşti, pe de altă parte, colegele mele sunt ele însele formatori de tineri care vor participa la acest proces de restaurare. (…) Sunt încântată că vom putea reda memoriei locului figurile unor mari actori ai scenei româneşti prin expunerea acestor piese de costum care le-au aparţinut’, a afirmat Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului. ‘Vom realiza expertizarea şi restaurarea unui număr de cinci bunuri culturale pe suport textil din colecţia Teatrului Naţional, acestea reprezentând obiecte care au constituit costume purtate de mari actori şi actriţe din istoria Teatrului Naţional în spectacole de referinţă’, a spus directorul Muzeului Militar Naţional ‘Regele Ferdinand I’, locotenent colonel Radu Riţi. Biblioteca Naţională a României va expertiza şi restaura 24 de obiecte de papetărie ce vor face parte din Expoziţia inovativă, a afirmat Carmen Mihaiu, managerul instituţiei. ‘Este foarte important să cunoaştem dimensiunea acestor obiecte restaurate şi în felul acesta să vedem în perspectivă realizarea expoziţiei, o expoziţie, sper, de referinţă nu numai în inima bucureştenilor, dar sper să intre într-un circuit turistic internaţional, aşa cum merită aceste piese şi memoria acestor personalităţi uriaşe pentru naţiunea noastră. (…) Documentele sunt unul din bunurile culturale poate cele mai complexe de restaurat, însumând materiale, tehnici de realizare diferite, dar şi multă muncă. Am avut de restaurat afişe, fotografii, documente oficiale, unele rare şi de o valoare inestimabilă. (…) O provocare a fost afişul piesei de teatru ‘Apus de soare’, stagiunea 1958-1959, cu celebrul George Calboreanu, care a necesitat toată gama de lucrări, hârtia fiind extrem de fragilă şi de dimensiune foarte mare, documentul fiind restaurat după o lungă perioadă de timp în care acesta a stat împăturit’, a afirmat Carmen Mihaiu. Muzeul TNB a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de reorganizare şi reinventariere a colecţiilor pe care le deţine. Datele rezultate în urma inventarierii arată că în colecţia Muzeului TNB există 227 de lucrări de pictură, 213 sculpturi, 500 de lucrări de grafică, 157 de costume şi accesorii, 390 de decoraţii şi medalii, 150 obiecte personale ale actorilor, iar în depozitele muzeului se află numeroase afişe, fotografii şi tipărituri care vor intra în fondul Bibliotecii Teatrului Naţional, a afirmat moderatorul conferinţei, Anca Roxana Constantin van der Zee, responsabil Comunicare Proiect. Ioan Onisei, director general adjunct TNB, a afirmat că proiectul este programat să se încheie la începutul anului 2022, şi a spus că speră ca în doi-trei ani muzeul se va putea deschide. ‘Proiectul nădăjduim să se încheie la începutul anului 2022. Muzeul este foarte uşor de ajuns la el, din foaierul Sălii Mari se ajunge la muzeu, şi sperăm să continuăm şi programul nostru de vizitare a Teatrului Naţional, în cadrul căruia să introducem şi expoziţia şi, ulterior, muzeul’, a explicat Ioan Onisei. Finanţarea totală a proiectului se ridică la 530.225, 41 lei, din care finanţare nerambursabilă din SEE – 450.717,10 lei şi finanţare nerambursabilă din bugetul naţional – 79.538,31 lei. Proiectul vizează îmbunătăţirea managementului patrimoniului cultural, îmbunătăţirea antreprenoriatului cultural, dezvoltarea de noi competenţe şi crearea de noi locuri de muncă. Programul Ro-Cultura este implementat de Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural.