Încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii Europene devine infracțiune și poate fi sancționată cu închisoare de până la cinci ani, anunță ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Guvernul a adoptat, joi, un proiect de lege care vizează alinierea cadrului normativ național la normele europene. Proiectul modifică OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Totodată, asigură transpunerea Directivei (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii.
Potrivit ministrului Afacerilor Externe, proiectul de lege, inițiat alături de Ministerul Justiției, va fi transmis Parlamentului în procedură de urgență și urmează să fie adoptat până la finele anului. Acesta vizează ‘o mai bună reglementare’ împotriva celor care încearcă ‘să eludeze sancțiunile’ stabilite la nivelul UE.
‘Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat deja 18 pachete de sancțiuni și urmează să adopte în curând pachetul de sancțiuni nr. 19. De altfel, aceste pachete de sancțiuni sunt și parte importantă a discuțiilor și acțiunilor comune între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Transpunerea directivei era obligatorie pentru România. Noi avem de altfel termen până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament’, a declarat Țoiu într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Oana Țoiu a subliniat că proiectul vizează generarea unui ‘efect de descurajare’ împotriva celor care fac parte din rețele teroriste sau care finanțează conflicte militare. De asemenea, este vizat un ‘efect de descurajare a investițiilor care provin din regimuri ostile’ intereselor României și ale UE.
‘Prin această lege România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil și predictibil, și că nu suntem deloc o jurisdicție care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicție care tolerează aceste tipuri de comportamente sau investiții. Ce se schimbă în mod esențial? Trecerea de la contravenție la infracțiune. Dacă până în acest moment tentativele sau acțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave, cu pedeapsă de închisoare de la unu la cinci ani. În cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competența este transferată la DIICOT’, a precizat ea.
Ministrul Afacerilor Externe a menționat că înăsprirea pedepselor va avea un efect ‘de consolidare a poziției României ca partener de încredere’ în cadrul UE.
‘În cazul abaterilor minore, crește și aici cuantumul amenzilor contravenționale la un prag de 10.000 – 100.000 de lei, pentru a descuraja orice abatere. Precum și confiscarea obligatorie a bunurilor și fondurilor implicate în infracțiuni. Legea include și o perspectivă modernă, în sensul în care include în mod explicit criptoactivele în definiția fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradițional’, a explicat Oana Țoiu.
Ea a adăugat că legea penală română se va aplica cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile Uniunii Europene, chiar și în afara țării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea din țara respectivă.
Prin proiectul de lege, Consiliul Interinstituțional este desemnat drept organism național de coordonare, pentru a asigura un schimb de informații între ANAF, Vamă, Parchete și alte instituții responsabile.
‘Un element foarte important pentru România este protecția avertizorilor de integritate. Asigurăm protecție, conform legii naționale și cerințelor europene, pentru persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor, precum și obligația de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica, în transparență, date statistice privind investigațiile și condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară și transparentă națională, cât și pentru a contribui la această imagine la nivel european’, a spus Oana Țoiu.
Proiectul de lege se referă și la comerțul cu bunuri restricționate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise.
‘Aici, de exemplu, intră anumite produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum și foarte clară categoria eludării și ocolirii sancțiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informații false sau prin neraportarea propriilor active’, a mai afirmat ministrul.
Sursa: AGERPRES
Sursa: Ecopolitic.ro
