Preşedintele Fundaţiei Eco Civica, Dan Trifu, a pledat luni, la Comisia parlamentară de anchetă privind energia, pentru investiţii în panourile fotovoltaice, care ar putea asigura jumătate din energia necesară pentru 3,5 milioane de gospodării din România, care se încălzesc cu lemne.
‘De câţiva ani de zile nu investim în panouri fotovoltaice. 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn în România. Dacă toate aceste gospodării primesc panouri fotovoltaice de 3 kilowaţi, noi obţinem o producţie de 10.500 de Megawaţi, adică jumătate din necesar (…). 17,5 milioane de metri cubi de lemn – dispare acest consum (…). Salvăm şi parte din păduri care vor contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului, la menţinerea ecosistemelor numai prin panouri fotovoltaice. Este clar că pe hidro nu ne mai putem baza, este clar că eoliana şi mai ales tot ce înseamnă aceste fotovoltaice care nu deranjează, se pun pe acoperişuri, sunt uşor de întreţinut şi care pot asigura o îmbunătăţire a nivelului de trai, pentru că nu trebuie să mai plătească cel puţin jumătate din energia consumată. O băgăm în sistem şi este şi surplus şi nu vom mai avea de asemenea distrugeri’, a precizat Trifu.
Potrivit lui Trifu, sunt parlamentari care i-ar fi spus că grupuri de interese energetice nu vor investiţii în panouri fotovoltaice pentru încălzirea gospodăriilor.
‘Anumiţi parlamentari ştiţi ce mi-au spus? Grupuri de interese energetice nu vor panouri fotovoltaice, nu vor ca cetăţenii să-şi asigure energia, mai ales pe timpul verii. Vă mai dau un exemplu, toate supermarketurile şi hipermarketurile consumă energie enormă. Un hipermarket are energie instalată până la 10 Megawaţi, gândiţi-vă că Drumul Taberei nu consumă 10 MW. Ori ei au energie regenerabilă zero. Să le spunem: Vă dau eu jumătate, puneţi voi jumătate sau 0,5% din cifra de afaceri şi montaţi fotovoltaice. Ştiţi câtă energie consumă Palatul Parlamentului? Cât produce o hidrocentrală (…) Asta este o problemă cu care ne confruntăm şi la Răstoliţa, şi la Tuia în Hunedoara, şi pe Jiu. Sunt nişte cantităţi de energie extrem de mici, dar cu distrugeri extrem de mari, cum se întâmplă în alte hidrocentrale, în care au rămas fără debit de apă’, a susţinut Trifu.
În context, Cătălina Rădulescu, reprezentatul Bankwatch, a declarat că prevenţia schimbărilor climatice se poate realiza prin respectarea normelor europene de mediu, UE recomandând în acest sens un studiu la nivel naţional, care să identifice râurile care au suficient debit pentru capacităţi energetice, care este capacitatea maximă care se poate instala pe aceste râuri şi care sunt zonele în care nu se vor provoca distrugeri de mediu.
‘România are o capacitate instalată de 52.000 de MW/h pe an, care stă degeaba de 30 de ani, pentru că statul român nu s-a apucat să vadă exact ce poate să construiască în domeniul energetic astfel încât să şi funcţioneze legal. A menţinut în funcţiune nişte termocentrale pe cărbune pentru care ne trimite în curând Comisia la CJUE, care au funcţionat aproape 10 ani fără autorizaţie integrată de mediu. Eu cred că politica aceasta a statului român este cea care trebuie să se oprească şi să ne apucăm să facem aceste studii şi să dezvoltăm aceste capacităţi energetice în mod coerent şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului’, a concluzionat Rădulescu.
Preşedintele Comisiei de anchetă privind energia, Daniel Zamfir, le-a transmis invitaţilor, mai multe organizaţii non-guvernamentale de mediu, că discuţia de luni va fi axată pe soluţii la ‘deficitul major’ de producere a energiei electrice, în condiţiile în care perspectiva este aceea de reducere a capacităţilor de producţie, iar Hidroelectrica ‘nu poate să dezvolte acţiuni de producţie din cauza contestaţiilor în instanţă din partea ONG-urilor’. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
