AcasăStiri generaleTulcea: Administraţia Deltei doreşte renaturarea fostelor amenajări agricole

Tulcea: Administraţia Deltei doreşte renaturarea fostelor amenajări agricole

Unele primării din deltă au refuzat să renatureze terenuri pe care le administrează, iar Administraţia Deltei doreşte să iniţieze proiecte de reconstrucţie ecologică în fostele amenajări agricole din rezervaţie, a declarat miercuri guvernatoarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Atena Groza.

Ea s-a întâlnit luna aceasta cu primarii din rezervaţie cărora le-a prezentat această posibilitate, însă aceştia au refuzat-o, iar în acest context şi-a exprimat dorinţa unui dialog cu conducerea Consiliului Judeţean (CJ) pe tema renaturării fostelor amenajări agricole din Deltă pe care le administrează.

‘Cred că putem reîncepe un dialog pentru a găsi surse de venit şi pentru CJ, fiindcă interesul nu este să nu mai aibă CJ surse de venit. Mă interesează ca managementul să fie în favoarea conservării biodiversităţii şi a dezvoltării comunităţilor locale. Cred în dialog pentru a găsi soluţie şi mi-l doresc foarte tare’, a declarat miercuri presei guvernatoarea Rezervaţiei.

Atena Groza a refuzat să menţioneze primăriile care nu doresc renaturarea şi, întrebată fiind dacă a prelevat probe din solul fostelor amenajări agricole, ea a afirmat că, dacă le-ar fi luat, nu ar fi avut unde să le analizeze.

‘Administraţia RBDD are în structură un laborator, dar e desfiinţat. În momentul de faţă, nu are nici măcar personal’, a spus Atena Groza.

Reconstrucţia ecologică pe fostele amenajări agricole administrate de CJ a mai fost vehiculată şi de foştii guvernatori ai Deltei, însă nicio discuţie din ultimii 17 ani nu s-a încheiat cu o soluţie favorabilă conservării, renaturarea realizându-se doar pe suprafeţe care sunt administrate de ARBDD.

Reconstrucţia este una din soluţiile pentru creşterea resursei piscicole, în contextul în care pescarii au cote foarte mici.

‘Am văzut cotele de pescuit pentru pescarii comerciali. Majoritatea au între 500 şi 600 de kilograme cotă (pe an, n.red.). Un preţ mediu este de 4-5 lei pe kg. Dacă cineva îşi poate imagina că un pescar comercial trăieşte un an de zile cu banii ăia, înseamnă că suntem naivi sau ne facem că nu înţelegem. Cumva trebuie schimbată modalitatea ori de acordare a cotelor, în sensul acordării unor cote mai mari, ori de acordare de compensaţii, ori creăm posibilitatea pescarilor de a-şi vinde direct peştele pensiunilor. Trebuie create mecanismele prin care să dispară relaţiile la negru’, a mai spus guvernatoarea Rezervaţiei.

Potrivit cercetătorilor, reconstrucţia ecologică are ca efecte o producţie mai mare de peşte cu circa 34 de kilograme pe hectar, precum şi creşterea suprafeţelor cu stuf care se transformă în filtru biologic şi reţin sedimentele şi substanţele toxice înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.

CJ administrează 34.072,37 de hectare de amenajări agricole în Delta Dunării, mare parte din această suprafaţă fiind terenuri ocupate de construcţii sau terenuri în litigiu, după ce autoritatea judeţeană a dispus încetarea contractelor, dar foştii concesionari au refuzat acest lucru.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks