Centrul de excelenţă pentru studii avansate pentru sistemele fluviu-mare Danubius RI va deveni funcţional în actualul exerciţiu financiar european şi va concentra expertiza cercetătorilor din cel puţin 11 state europene.
Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Adrian Stănică, a declarat, pentru AGERPRES, că propunerea de proiect major va fi depusă spre finanţare la Comisia Europeană până la finele acestui an de consorţiul condus de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB).
‘Crearea acestei propuneri de proiect major este un efort foarte mare. (…) Dacă propunerea este acceptată, iar colegii mei de la INCDSB au colaborat foarte bine cu cei de la Jaspers, cei care verifică aplicaţiile de proiecte europene, suntem la doi paşi de depunere şi la alţi doi paşi de aprobare. Dacă totul merge bine, ar trebui ca primele lucrări efective să înceapă în luna august a anului 2022’, a menţionat directorul general al GeoEcoMar, Adrian Stănică.
În calitate de coordonator al proiectului Danubius RI, el a mai spus că, în paralel, România a depus anul trecut la Comisia Europeană documentele necesare înfiinţării organizaţiei Danubius European Research Infrastructure Consortium (Danubius ERIC) care va asigura managementul proiectului major şi va fi coordonată de România.
‘Anul trecut, am depus la Comisia Europeană documentele pentru a crea Danubius ERIC, am primit răspunsul pozitiv acum câteva luni. Avem câteva recomandări de materiale suplimentare şi suntem în procedura de a crea Danubius ERIC. Dacă totul merge bine, la începutul anului 2023, Comisia Europeană ar trebui să anunţe oficial înfiinţarea Danubius ERIC. Alături de România, susţinere şi participare vin din mai multe state, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Italia, Olanda, Germania, Grecia, Bulgaria, Moldova, Ucraina. În ultima perioadă, am primit scrisoare de interes şi susţinere şi din partea Portugaliei’, a menţionat coordonatorul proiectului Danubius RI.
Centrul Danubius RI are deja un sediu în comuna Murighiol şi va avea echipe de specialişti şi infrastructuri de cercetare în zece state europene, urmând să acopere sisteme fluviu-mare din nordul Scoţiei, estuarul Tamisei, deltele din nord-vestul Mării Mediterane, dar şi sistemul similar din Grecia.
‘Ideea a plecat din Delta Dunării, dar are puncte de lucru în 10 state europene. Hub-ul, nucleul central al proiectului, va fi la Murighiol, unde primăria a asigurat un teren de zece hectare. Va exista, de asemenea, supersite-ul Delta Dunării, supersite care presupune transformarea deltei într-un laborator natural care să studieze în detaliu punctele critice şi zonele complexe unde încă e necesar un input major în cunoaştere’, a mai spus directorul general al GeoEcoMar.
Adrian Stănică a explicat necesitatea Danubius RI prin impactul schimbărilor climatice asupra comunităţilor, dar şi prin incapacitatea ştiinţei din mediile de tranziţie de a răspunde practic la aceste modificări.
‘Ştiinţa în mediile de tranziţie nu a evoluat în ultimele decenii. Comunităţile ştiinţifice au rămas separate, cei din mediul marin în echipele lor, cei din partea dulcicolă-fluvială oprindu-se în zonele de tranziţie, or acestea, deltele, estuarele, lagunele, atrag aproape 60% din populaţia planetei. Sunt locurile în care sunt presiunile cele mai mari, impactul modificărilor climatice cumulat cu impactul dezvoltărilor umane este absolut uriaş şi dacă aici vom găsi soluţii, vom reuşi să asigurăm o viaţă mai bună pentru toată lumea’, a precizat managerul proiectului Danubius RI.
Adrian Stănică participă zilele acestea la cea de-a 28-a ediţie a simpozionului internaţional Delte şi zone umede, în cadrul căreia a prezentat o lucrare pe tema acestui proiect pan-european de cercetare.
Simpozionul este organizat de Institutul Naţional Delta Dunării (INDD) şi reuneşte cercetători din 18 state.
Din consorţiul condus de INCDSB mai fac parte Academia România, GeoEcoMar şi INNDD, ultimul institut amintit derulând în ultimii ani procedurile necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a supersite-ului Delta Dunării care presupune instalarea unor echipamente de monitorizare a factorilor de mediu în diferite zone ale rezervaţiei. AGERPRES / (A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă)
