Delta Dunării îşi va pierde statutul de Rezervaţie a Biosferei, dacă schimbările climatice se vor menţine, a declarat pentru AGERPRES directoarea executivă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă.
Ea a amintit că eforturile pe care ARBDD le face pentru a menţine un nivel optim al apei în Rezervaţie care se concretizează în cele trei proiecte de decolmatare şi a precizat că în momentul de faţă, în ciuda acestor eforturi, peste 50% din suprafaţa Rezervaţiei nu are acest nivel.
‘Ştiu că există şi acest curent de a lăsa natura să-şi urmeze cursul (situaţie care s-ar concretiza prin transformarea Deltei în zonă de uscat, n.red.), dar dacă se prelungeşte perioada de secetă sau dacă schimbările climatice vor duce la temperaturi din ce în ce mai înalte şi vom avea veri tot mai lungi şi caniculare, atunci chiar riscăm să vedem o Deltă cu mai multă agricultură decât pescuit sau decât stuf şi, implicit, cu mai puţine specii de care să se bucure şi turiştii. Cu alte cuvinte, nu doar că nu vom mai avea o Rezervaţie a Biosferei, pentru că locul are statut de ‘rezervaţie’ pentru speciile pe care le adăposteşte şi de ‘biosferă’, categoric, pentru că există locuitori, dar practic Delta îşi pierde statutul. Nu ştiu dacă cineva îşi doreşte lucrul acesta şi de aceea eforturile ARBDD sunt în sensul de a păstra procentul foarte mare de apă şi vegetaţie’, a declarat directoarea executivă a ARBDD.
Viorica Bîscă a amintit că fără apă speciile de floră şi faună din Deltă nu au cum să supravieţuiască şi a subliniat necesitatea lucrărilor de decolmatare, chiar dacă acestea sunt foarte costisitoare şi trebuie făcute periodic.
‘Este o zonă în care toate speciile de floră şi faună depind de nivelul apei, de circulaţia şi de debitul normal al apei. În asemenea zone, lucrările de decolmatare trebuie să aibă o ritmicitate în funcţie de condiţiile meteo şi de tipurile de activităţi care se desfăşoară acolo. Sedimentarea este continuă. Pentru a asigura o circulaţie normală a apei, sunt lucrări care se programează anual. În mod normal, lucrările trebuie făcute în regim continuu pe diverse zone, pentru că obturarea pe anumite zone produce dereglări în zonele adiacente’, a mai spus Bîscă.
Conducerea ARBDD a precizat că reducerea nivelului apei din Rezervaţie nu va duce la imposibilitatea de a accesa anumite localităţi, dar în unele turiştii nu vor mai avea acces decât cu bărci la rame, iar eutrofizarea apei duce la scăderea resursei piscicole şi a aglomerărilor de păsări.
În opinia sa, dacă debitul Dunării nu va creşte, nici nivelul apei din Rezervaţie nu se va modifica, iar o soluţie pentru ca lucrările de decolmatare să fie cât mai eficiente este studiul de modelare hidraulică, ce va fi realizat printr-un proiect finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
‘Acela ar putea face o previzionare a zonelor care se vor colmata şi, odată ce am şti zonele în care urmează ca nivelul apei să fie din ce în ce mai redus, acelea ar putea fi planificate pentru un program multianual de decolmatare şi atunci, categoric, s-ar păstra un flux al apei mult mai bun’, a conchis directoarea executivă Viorica Bîscă.
În urmă cu aproape două luni, ea a atras atenţia asupra faptului că efectele schimbărilor climatice sunt palpabile în Rezervaţie şi că dacă prin anul 2016 autorităţile interveneau o dată la trei ani pentru decolmatarea unei zone, în ultimii ani s-a constatat că intervenţiile trebuie făcute anual.
Începând de anul trecut, în Deltă, prin trei proiecte finanţate de Uniunea Europeană, se desfăşoară lucrări de decolmatare a circa 150 de kilometri de canale, valoarea totală a acestora fiind de peste 60 de milioane de lei.
Colmatarea este un fenomen natural, specific zonelor umede, caracterizat prin reducerea nivelului apei dintr-o zonă, iar datorită acestui fenomen Delta este denumită şi ‘cel mai tânăr pământ al Europei’.
