Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat, vineri, la Tulcea, că susţine dezvoltarea investiţiilor teritorial-integrate (ITI) şi a grupurilor de acţiune locală (GAL) şi a menţionat că România ar putea avea în exerciţiul financiar 2021-2027 şapte ITI.
Ministrul Boloş a semnat, vineri, la Primăria Municipiului Tulcea, contractul de finanţare a unui proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţ, care are un buget total de circa 250 de milioane de euro. În timpul conferinţei de presă care a urmat evenimentului, ministrul s-a arătat nemulţumit din cauza problemelor semnalate pe tema activităţii ITI Delta Dunării.
‘Acum, nu ne putem lăuda cu o absorbţie foarte mare, dar nici cu faptul că nu sunt probleme. Ele sunt vizile şi le ştim cu toţii, din păcate pentru regiune. Acestea nu fac decât să atârne negativ în balanţa decizională a Comisiei Europene. Ba mai mult, ne împiedică în a dezvolta această formă de asemenea importantă, prevăzută de Regulamentele CE, ca să le extindem la nivelul altor zone interesate de investiţiile teritorial-integrate’, a afirmat ministrul Boloş.
Întrebat dacă ITI Delta Dunării va mai funcţiona în perioada 2021-2027, oficialul guvernamental a menţionat că nu va mai avea aceeaşi amploare.
‘Acest lucru ne-a învăţat că trebuie să avem capacitate de implementare bine pusă la punct, să avem structuri funcţionale, să evităm situaţii neplăcute, că ne caută organismele antifraudă europene. Îndemnul meu pentru cei care vor să facă ITI-uri, şi eu le susţin, este ca să aibă grijă de mecanismele de punere în aplicare, pentru că se pierd oportunităţi extraordinare pentru ca anumite regiuni şi zone ale României să se dezvolte şi, odată cu aceasta, comunităţile locale să aibă beneficii foarte mari’, a mai spus ministrul.
El a adăugat că, pe lângă ITI Valea Jiului, alte cinci zone din ţară şi-au exprimat dorinţa de a avea un astfel de mecanism.
În ceea ce priveşte GAL, Boloş a menţionat că a redus alocarea lor iniţială pentru 2021-2027.
‘Bugetul este de 250 de milioane de euro pentru GAL-uri. Am avut o discuţie cu dumnealor, fiindcă aveau o alocare iniţială mare şi, nu mă ascund să spun acest lucru, trebuie să ne uităm şi la performanţă. (…) Fac apel la grupurile de acţiune locală pentru a-şi întări capacitatea administrativă. Intenţionăm să avem un proiect de act normativ care să-i sprijine pentru a le creşte capacitatea de implementare’, a afirmat ministrul Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, Codul fondurilor europene, GAL-urile şi ITI-urile se numără printre priorităţile ministerului.
‘Această legiferare atât pentru GAL-uri cât şi pentru ITI face parte din preocuparea noastră, pe lângă Codul fondurilor europene. Sper ca la începutul anului viitor să-l punem în dezbatere şi să fie cartea de căpătâi după care să gestionăm fondurile. Avem aceste două priorităţi, GAL şi ITI’, a menţionat ministrul.
La conferinţa de presă, el a arătat că România a absorbit circa 65% din fondurile europene.
ITI Delta Dunării are un grad de absorbţie de circa 50%, iar de-a lungul timpului conducerea acestui mecanism a atras atenţia că a avut acces la fondurile europene la circa doi ani de la accesarea lor de către alţi beneficiari.
Patru din cele cinci GAL-uri care funcţionează în judeţ au în momentul de faţă un grad de absorbţie de peste 70% şi au criticat autorităţile naţionale din cauza lipsei de flexibilitate a autorităţilor de management şi a ghidurilor de finanţare la nevoile specifice ale comunităţilor.
GAL şi ITI sunt mecanisme financiare europene formate din entităţi publice şi private care deservesc anumite teritorii cu aceleaşi caracteristici ale populaţiei locale. În baza unor strategii de dezvoltare, acestea atrag fonduri europene pe care le pun la dispoziţia comunităţilor. Doar ITI concentrează însă fonduri din mai multe programe operaţionale, iar strategia de dezvoltare în baza căreia s-au alocat fonduri a fost adoptată printr-o hotărâre de Guvern.
