Administratorii satului de vacanţă de la Gura Portiţei plătesc unei societăţi private din Bucureşti aproape 10.000 de euro în fiecare sezon estival pentru a prelua uleiurile alimentare uzate, în timp ce Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri (ADID) şi-a propus să găsească soluţii anul acesta pentru toate tipurile de reziduuri.
Administratorul satului de vacanţă Gura Portiţei, Gabriel Diţu, a declarat pentru AGERPRES că preţul plătit anual pentru uleiul uzat este ‘consistent’.
‘Noi avem sistemul propriu de epurare şi suntem forţaţi să avem grijă de grăsimi, din cauză că ele afectează bacteriile care se ocupă de epurare şi ar da peste cap staţia. Mai mult, ar apărea şi probleme de mediu, la noi făcându-se analize o dată la două săptămâni. Preluarea grăsimilor ne costă undeva la 10.000 de euro, pe sezon. E un cost consistent având în vedere că vorbim despre un singur tip de deşeu’, a afirmat Diţu.
Locuitorii satelor din Deltă folosesc cel mai probabil propriile haznale pentru a scăpa de uleiurile alimentare arse, iar unii localnici din Partizani susţin că le folosesc în prepararea hranei pentru animalele domestice.
‘Cu uleiurile folosite în bucătărie pregătim hrană pentru animale. Mai punem câte ceva şi dăm la căţei şi ce avem prin curte. La ţară, nu se aruncă nimic’, a afirmat Mariana Larion, din satul Partizani, localitate aflată pe braţul Sulina al Dunării.
Uleiurile folosite de motoarele celor aproape 5.000 de ambarcaţiuni din Deltă trebuie schimbate doar la Tulcea, din cauză că în localităţile înconjurate de ape nu există nici un service de ambarcaţiuni sau alte posibilităţi de predare a uleiurilor de motor.
‘Societăţile care au activitate legală sunt obligate să aibă contracte de predare a acestor uleiuri. Problema este cu cei care fac activităţi de transport fără autorizaţie. La 100 de ore de marş, schimbi 5-10 litri de ulei. Vorbim de zeci de tone de ulei, iar când este sezon turistic cele 100 de ore se pot face şi într-o săptămână. Preţul unei revizii este de circa 1.000 de lei, iar asta presupune şi schimbarea şi preluarea uleiului uzat’, a afirmat preşedintele Asociaţiei operatorilor navelor de agrement şi transport rapid, Ştefan Ivanov.
În opinia lui, puţini pescari din Deltă vin la Tulcea să facă service-ul bărcii, aşa cum îi obligă autorizaţia de mediu primită de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
‘Pe tot sectorul românesc al Dunării nu există tanc de preluare a hidrocarburilor de la nave. Există unul la Reni (localitate din Ucraina, situată pe braţul Chilia al Dunării – n.r.). Navele care vin din alte state intră cu hidrocarburile în România, sunt verificate, dar la plecare nu le verifică nimeni. E vid legislativ’, a mai spus Ivanov.
Referindu-se la uleiurile alimentare uzate, preşedintele ADID, Ilie Petre, a declarat că a început discuţiile cu autorităţile locale pentru preluarea uleiurilor din gospodăriile private.
‘Practic, nu am integrat toate elementele care fac parte din Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Vorbim de colectarea uleiului uzat, a materialelor textile, vorbim despre deşeurile din construcţii şi cele electrice’, a afirmat preşedintele ADID.
Ilie Petre spune că anul acesta va găsi soluţii pentru toate categoriile de deşeuri de la populaţie şi societăţile private din Deltă.
Anul trecut a fost primul în care în judeţul Tulcea a funcţionat SMID, proiect finanţat iniţial prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013, apoi prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, cu scopul dezvoltării unui sistem de gestionare a deşeurilor la standarde europene prin îmbunătăţirea serviciilor şi reducerea numărului de depozite neconforme din judeţ, potrivit practicilor şi politicilor europene.
Valoarea totală a proiectului în urma semnării contractelor de finanţare a fost de peste 92 de milioane de lei, cu TVA.
