Pescarii din Deltă şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) vor ca ordinul de prohibiţie a pescuitului de anul viitor să includă o secţiune separată dedicată activităţii tradiţionale din rezervaţie care să prevadă dreptul conducerii ARBDD să intervină în situaţii de excepţie.
În timpul primelor discuţii purtate luni de autorităţi şi organizaţiile de pescari pe tema ordinului de prohibiţie a pescuitului în România din anul 2024, reprezentanţii pescarilor au amintit problemele înregistrate anul acesta din cauza actului normativ în vigoare care a interzis acum două săptămâni pescuitul cu năvod în complexul Razim-Sinoe şi cu setci în derivă pe Dunăre braţele fluviului, din cauza cotelor scăzute ale fluviului.
‘În Deltă, nu toate lacurile sunt ca-n palmă. Sunt lacuri adânci, mai puţin adânci şi lacuri care sunt secate. Dunărea Veche e adâncă, dar noi nu avem voie să pescuim din cauză că la Tulcea cota e de 50 de centimetri. Ăla opreşte apa la baraj, la Cernavodă, scade Dunărea, eu nu mai pescuiesc. Ăla îşi umple buzunarele cu bani şi eu fac foamea’, a declarat, în timpul şedinţei desfăşurate la sediul ARBDD, Eduard Gherman, membru al Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD).
El a subliniat necesitatea unei secţiuni dedicate Deltei în ordinul de prohibiţie a pescuitului din România, în contextul în care, în rezervaţie, activităţile se desfăşoară în baza legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a susţinut reintroducerea dreptului conducerii ARBDD de a interveni în situaţii de excepţie.
Guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov, a susţinut punctul de vedere al pescarilor.
‘Este interzis pescuitul cu setci în derivă. Eu nu am autoritatea juridică să dau un act administrativ care să aibă efecte, dar cu şefii Poliţiei de frontieră, Poliţiei Deltei am avut discuţii pentru a vă lăsa să vă desfăşuraţi activitatea’, a afirmat Marinov.
Pescarii şi autorităţile au analizat proiectul ordinului de prohibiţie a pescuitului pe anul 2024 şi au propus modificări ale acestuia, actul normativ urmând să intre în procedura de consultare publică.
