Peste 40 de persoane care locuiesc în Delta Dunării şi vor să deschidă puncte gastronomice locale (PGL) participă la un curs gratuit de administrare a acestora, organizat de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu Agenţia Naţională a Zonei Montane (ANZM).
Cursul şi-a propus să diversifice oferta turistică actuală a Deltei Dunării şi să vină în întâmpinarea localnicilor care se confruntă cu probleme în administrarea PGL-urilor.
‘Interesul nostru este ca oamenii să înţeleagă că din punct de vedere economic, principala lor forţă o reprezintă natura, dar şi această gastronomie locală. Mulţi poate au renunţat la produsele tradiţionale, la lucrurile pe care le făceau bunicile lor, crezând că dacă cele mai multe pensiuni prezintă anumite produse, le va fi şi lor mai bine. Noi credem că autenticitatea este cea mai importantă şi că cel mai bine ar fi să gătească ceea ce le place şi ce ştiu cel mai bine, produse pe care le-au mâncat în familie’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedinta asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, Ivona Patzaichin-Rusu.
Întrebată ce le-ar oferi turiştilor de mâncare dacă ar avea un PGL în Delta Dunării, ea a amintit multe preparate tradiţionale gustoase specifice zonei.
‘Mie îmi place şi scordoleaua, mănânc şi plachie, storceagul e mai sus de ştiuca umplută, dar e foarte greu să spui că ăsta e cel mai bun. Nu ştiu dacă ar trebui să fie un produs emblemă pentru Deltă, fiindcă sunt foarte multe şi e important ca vizitatorii să încerce din mai multe produse’, a afirmat Ivona Patzaichin-Rusu.
Cursul gratuit de administrare a PGL-urilor a reunit peste 40 de persoane, mai multe decât cele care şi-au anunţat participarea iniţial, fiind susţinut de reprezentanţii ANZM.
‘Pe parcursul anului trecut, am avut 2.700 de cursanţi în 76 de serii. Pe noi ne bucură cel mai mult faptul că numărul acestor PGL-uri creşte. În 2021 s-au înfiinţat circa 60-70% mai multe PGL-uri decât în 2020 şi aşteptăm ca în 2022 să vedem cu adevărat rezultatul muncii noastre’, a menţionat directorul general adjunct al ANZM, Sabin Fărcaş.
Cea mai importantă provocare pentru persoanele care doresc să dezvolte un PGL este fiscalizarea, chestiune legislativă nesoluţionată până în prezent.
‘Încercăm să completăm cadrul de reglementare, pentru ca lucrurile să fie clare şi simple, iar ca oamenii să dezvolte PGL. Ele constituie baza unei viitoare strategii gastronomice naţionale. PGL-urile pot fi deschise teoretic şi de o persoană fizică, deci nu e nevoie de o formă de organizare juridică. Însă azi, pentru aceste persoane fizice nu există un cadru de fiscalizare. În urma discuţiilor din grupurile interministeriale, acum există o propunere de act normativ care să definească PGL, care sunt condiţiile în care poate fi înfiinţat, de cine poate fi înfiinţat, care e specificul PGL, iar în urma emiterii acestui act normativ să se poată crea şi legislaţia specifică fiscală pentru impunerea veniturilor care sunt realizate în PGL-uri de către o persoană fizică’, a precizat directorul general adjunct al ANZM.
Conceptul de PGL a fost pus în practică şi reglementat prin cooperarea şi parteneriatul Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23 cu Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, la iniţiativa şi dorinţa lui Ivan Patzaichin, începând cu anul 2016. Din 2018, când a fost finalizată legiferarea conceptului, până în prezent, în judeţul Tulcea au fost înregistrate 32 de PGL-uri.
Cursul desfăşurat zilele acestea completează activităţile derulate de către asociaţie în cadrul proiectului ‘Patrimoniul cultural gastronomic local, modalitate de dezvoltare economică durabilă a comunităţilor rurale din teritoriul GAL Oamenii Deltei şi de promovare a turismului lent, de explorare’, contractat prin AFIR, Proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin PNDR 2014 – 2020, Programul LEADER, Sub-măsura 19.2.
Obiectivele generale ale proiectului sunt scăderea presiunii asupra resurselor naturale din teritoriul GAL Oamenii Deltei, prin valorificarea durabilă a acestora, conservarea resurselor naturale ale Deltei Dunării astfel încât să poată asigura şi existenţa generaţiilor viitoare, crearea de alternative economice durabile şi sustenabile populaţiei rurale din teritoriul Grupului de Acţiune Locală Oamenii Deltei şi dezvoltarea, pe termen mediu şi lung a turismului lent, de explorare, prietenos cu mediul şi cultura locală.
