Planul de acţiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiţi din Deltă anunţat de autorităţile tulcene la finele săptămânii trecute este criticat de unii iubitori ai animalelor, medicul veterinar Ştefan Răileanu susţinând că acest plan trebuie să aibă o argumentaţie ştiinţifică.
El a apreciat intenţia Instituţiei Prefectului – Judeţul Tulcea drept ‘un pas înainte’, dar a subliniat necesitatea unui studiu care să ateste capacitatea de suport a păşunilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din rezervaţie.
‘S-ar putea ca extracţia unui număr prea mare de ierbivore mari să producă grave accidente ecologice, monstruoase chiar. (…) Dacă dispar aceste ierbivore mari, ierbivorile medii şi mici nu se mai descurcă, pentru că nu mai au profilul florar de care au nevoie ca să se hrănească şi iernile devin din ce în ce mai grele. Sau poate că dispar anumite specii. Astăzi avem 11.000 de specii în Delta Dunării. Orice extragere de populaţie, fie ea de vaci, fie ea de cai, fie de oi pe un anumit areal, trebuie cântărită. Altfel distrugi un teritoriu extraordinar de frumos şi, mai ales, poţi să-i distrugi chiar sălbăticia, atenţie’, a menţionat Răileanu.
Medicul veterinar care s-a implicat şi în protejarea cailor din Letea a amintit situaţia din Grindul Lupilor, zonă strict protejată în care s-a interzis păşunatul în urmă cu câţiva ani.
‘Grindul Lupilor s-a transformat într-un desiş din care şi animalele sălbatice fug. Adică, am pierdut specii tocmai din cauză că am luat o măsură fără să ne gândim. Animalele domestice ce fac? Fiind în număr mai mare, reuşesc să acţioneze ca şi nişte maşini de tuns iarbă şi păstrează profilul florei mai larg. Aşa plantele dominante le umbresc pe cele mici care dispar’, a mai spus medicul veterinar.
Răileanu a subliniat rolul cailor în ecosistemele rezervaţiei.
‘Eu cred că Rezervaţia (Administraţia RBDD, n.red.) sau cei care ar trebui să aibă decizie în această direcţie se eschivează să lupte pentru un statut al acestei specii în Delta Dunării. Această specie şi în general rumegătoarele mari şi monogastricele mari, tot ce înseamnă mâncător de iarbă, să zic aşa, în Delta Dunării, este cel mai bun angajat al Administraţiei RBDD, pentru că face ecologizare naturală şi nu e nevoie de tractoare. Peste tot unde există delte se practică această ecologizare naturală prin păşunat. Fără animalele care păşunează, Delta să transformă într-un desiş şi într-o locaţie care este un focar de boli, pentru că creşte numărul de specii de ţânţari, numărul de tabanide, de căpuşe, vectori ai bolilor transmisibile la om sau doar între alte specii sau între animale ale aceleeaşi specii’, a afirmat Răileanu.
În opinia lui, prima măsură a Planului de acţiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiţi din Deltă, respectiv identificarea identificarea proprietarilor ecvinelor lăsate libere în rezervaţie de către primării, este ‘pentru amăgirea profanilor’.
‘Noi, în RBDD, trebuie să avem cât mai multe specii, să ne păstrăm coroana de regină a tumultului biodiversităţii. Dar dacă noi luăm decizii proaste, bineînţeles că apar dezechilibrele. Studiul privind capacitatea de suport a deltei a păşunatului trebuie împărţit pe unităţile administrativ-teritoriale, pentru că fiecare în parte este inclus într-un ecosistem anume. De-abia de aici încolo, putem să spunem că suntem pe calea unei decizii bune’, a menţionat Ştefan Răileanu.
El a mai spus că studiul trebuie să fie întocmit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării, entitate care are specialiştii în domeniu, şi că este nevoie de o sursă de finanţare.
La finele săptămânii trecute, autorităţile tulcene au prezentat Planul de acţiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiţi din Deltă, prima măsură a acestuia fiind identificarea proprietarilor cailor lăsaţi liberi în Deltă. Planul urma să fie pus în practică începând de luni, 13 februarie, are termen de finalizare nelimitat şi ţine cont şi de faptul că unele ecvine din rezervaţie sunt bolnave de anemie infecţioasă.
