Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat sâmbătă ca ceea ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe domeniul Culturii este ‘un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională’.
‘O prioritate la care ţin foarte mult este aceea de a găsi resurse şi de a investi în patrimoniul construit. Ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe domeniul Culturii, mie mi se pare un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională. Aşa am perceput eu, pentru că ştiţi că în calitate de ministru al Muncii a trebuit să gestionez partea de PNRR pe Ministerul Muncii. Şi acolo m-am preocupat să fie două componente: una de reformă de care aveam nevoie pentru marile sisteme publice din România şi alta de investiţii, pentru că o dată la nu ştiu câţi ani ai ocazia să atragi fonduri europene pentru nişte investiţii care să rămână şi să îmbunătăţească servicii adresate oamenilor’, a afirmat Turcan, într-o emisiune la Digi24.
Ministrul Culturii a precizat că în PNRR se regăseau doar patru programe care urmau să fie finanţate, niciunul de investiţii în infrastructura de patrimoniu.
‘M-am aşteptat, venind la Cultură, să găsesc acelaşi lucru: programe de investiţii în patrimoniu construit, în infrastructura culturală a României, pe care să le simţi o dată pentru 10 ani, sau 20 de ani de acum înainte. Singurele lucruri pe care le-am găsit în PNRR au fost următoarele: două programe de acces la cultură – importante, importante – astfel încât în mediul urban mediu, mic şi rural să creşti accesul la cultură prin nişte vouchere pe care le accesează fie ong-urile, fie şcolile. Proiecte bune, sprijin pentru creşterea accesului la cultură. Mai exista o linie de finanţare pentru digitalizarea producţiei cinematografice – bună, necesară – şi mai exista un mare proiect de investiţii prin care să facem un Centru de analiză a materialelor reciclate în urma demolărilor clădirilor monument istoric. Un obiectiv bun. Dar vă întreb ce facem cu clădirile de patrimoniu care, multe dintre ele, sunt pe punctul de a se dărâma? În loc să le punem în valoare, să le creştem atractivitatea….’, a explicat ministrul Turcan.
Ea a arătat că ‘mai există o singură linie de proiecte culturale în infrastructura de patrimoniu, dar e gestionată de MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.), nu de Ministerul Culturii’.
‘Asta a fost situaţia. Aşa au gândit unii Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Eu mă îndepărtez de această abordare şi m-aş fi folosit de PNRR să investesc în infrastructura de patrimoniu. O să găsim soluţii pentru că am luat la puricat Codul Fiscal şi fie sunt nişte articole care nu sunt aplicate, care puteau să optimizeze veniturile la Ministerul Culturii, fie unele care pot fi folosite pentru a aduce venituri şi vom lansa un program de investiţii în infrastructura de patrimoniu a României şi lucrul acesta se va vedea’, a precizat Raluca Turcan.
Ea a menţionat că Ministerul Culturii mai are o axă de finanţare foarte importantă în patrimoniul construit, care se derulează prin Unitatea de Management a Proiectelor, o subunitate a ministerului, care, pe un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei face investiţii importante în România.
Întrebată cât investeşte statul român în cultură în comparaţie cu alte ţări europene din jur, precum Bulgaria, Ungaria, Raluca Turcan a arătat că bugetul actual al Ministerului Culturii este de 0,08% din PIB. ‘Cred că este penultimul buget pentru Cultură din rândul statelor europene’, a punctat ministrul Raluca Turcan.
