Consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului, Mădălina Turza, afirmă că statele Uniunii Europene trebuie să lucreze împreună ‘mai eficient şi mai dinamic’ pentru a gestiona integrarea refugiaţilor ucraineni, astfel încât aceştia să devină independenţi şi parte din comunitatea gazdă.
Ea a prezentat, vineri, la Palatul Victoria, concluziile dezbaterilor prilejuite de ‘Forumul de la Bucureşti – către o platformă europeană de incluziune a refugiaţilor’, eveniment organizat de Guvern, la Palatul Parlamentului pentru a marca crearea primei platforme europene de dialog la nivel înalt în domeniul integrării refugiaţilor din Ucraina, la iniţiativa României.
Potrivit Mădălinei Turza, la reuniune au participat 23 de state ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai Direcţiei Generale DG HOME de la Comisia Europeană, o delegaţie de la DG REFORM, reprezentanţi ai Norvegiei, Marii Britanii şi Republicii Moldova.
‘La capătul unui parcurs de şapte luni de gestionare a crizei refugiaţilor în România, gestionare care este percepută ca un model de bună practică la nivelul Uniunii Europene, România a preluat leadership-ul la nivel european şi a invitat statele membre şi nu numai să se ralieze unei platforme de dialog la nivel politic despre integrarea refugiaţilor’, a declarat Turza.
Ea a adăugat că efectele de lungă durată ale războiului din ţara vecină şi fluxul mare de refugiaţi ucraineni – peste 6 milioane de persoane – care trăiesc, atât în România, cât şi în cea mai mare parte a Europei reclamă o astfel de abordare.
‘Statele membre trebuie să lucrăm împreună, mai eficient şi mai dinamic, şi, de ce nu, mai transparent, pentru a gestiona integrarea lor şi, ulterior, întoarcerea în Ucraina, atunci când va fi cazul. Am înţeles cu toţii (…) că sprijinul de urgenţă este doar o etapă şi că în acest moment nu mai sunt suficiente măsurile de intervenţie de urgenţă de tip hrană, adăpost la punctele de trecere a frontierei sau minime servicii de sprijin. Este nevoie ca refugiaţii din Ucraina să devină independenţi în România şi în statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la şcoală şi să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână în România şi în celelalte state europene’, a precizat Mădălina Turza.
Consilierul de stat a precizat că rolul grupului de dialog iniţiat de România este să informeze şi să convingă guvernele europene să adopte măsuri ‘rapide şi eficiente’, întrucât urmează o ‘iarnă dificilă’.
Turza a adăugat că, în urma discuţiilor, au fost identificate o serie de provocări comune legate de această criză umanitară, prima dintre ele fiind cea a locuirii pe termen lung.
‘Locuirea în centrele de tranzit, în diferite forme de acomodare şi cazare temporară a refugiaţilor din Ucraina, nu poate fi o soluţie pe termen lung care să dureze un an, doi, trei sau mai mult. O altă provocare comună care a fost identificată a fost bariera pe limbă.(…) Pentru că, aşa cum a reieşit din conversaţie şi ştim şi noi, premisa integrării este cunoaşterea limbii ţării în care te afli’, a explicat consilierul de stat.
De asemenea, au fost ridicate provocări legate de modul în care refugiaţii ucrainieni sunt încurajaţi să îşi găsească locuri de muncă şi să dorească să muncească, precum şi sprijinul de care au nevoie comunităţile locale care găzduiesc aceşti refugiaţi.
Nu în ultimul rând, Turza s-a referit la dezinformare şi la ‘mesajele care distorsionează realitatea’.
‘Circulă o serie întreagă de mesaje care distorsionează realitatea, adevărul, şi care pun problemele complexe pe care le trăim acum ca şi continent, dar şi la nivel global, pe seama refugiaţilor, în ciuda faptului că aceste probleme sociale nu au legătură cu oamenii care au fugit din calea războiului ca să îşi găsească adăpost în ţara noastră’, a susţinut ea.
Ca o concluzie faţă de cele prezentate, consilierul de stat a anunţat că ‘aproape în unanimitate’, statele membre prezente au susţinut înfiinţarea platformei propuse de România, alături de reprezentanţii Comisiei Europene, OECD, Norvegia şi Republica Moldova, iar activitatea în acest grup de dialog de lucru informal va continua la nivel de secretari de stat sau de miniştri., propuneri de organizare a următoarelor întâlniri venind din partea ‘Austriei, Maltei şi chiar a OECD’.
