Peste 900 de ore, în medie, au petrecut în buncăre copiii ucraineni de la începutul războiului.
Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii, transmis, miercuri, AGERPRES, la data de 10 februarie 2023 totalul sirenelor aeriene din Ucraina însuma 22.995 de ore.
‘Copiii din Ucraina au fost forţaţi să se ascundă în subteran pentru o medie de aproximativ 920 de ore în ultimul an, echivalentul a 38,3 zile sau mai mult de o lună’, arată organizaţia.
Salvaţi Copiii subliniază că stresul vieţii de zi cu zi sub bombardamente afectează sănătatea mintală şi psihosocială a copiilor şi adulţilor. În acest context, conform sursei citate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că una din cinci persoane care se confruntă cu conflicte prezintă un risc ridicat de a dezvolta o formă de tulburare mintală, simptomele devenind mai severe pe măsură ce ostilităţile continuă.
Noul raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii arată ‘pericolul grav şi constant’ cu care se confruntă în fiecare zi băieţii şi fetele din Ucraina şi subliniază suferinţa psihologică provocată de confruntarea cu violenţa, de separarea de familie şi prieteni, strămutare şi de lipsa accesului la educaţie.
Salvaţi Copiii solicită părţilor în conflict să îşi respecte obligaţiile în temeiul dreptului internaţional umanitar şi al drepturilor omului şi să se asigure că civilii şi bunurile civile, în special cele care afectează copiii, cum ar fi casele, şcolile şi spitalele, sunt protejate împotriva atacurilor. Responsabilii pentru încălcări ale drepturilor copiilor trebuie traşi la răspundere, consideră reprezentanţii organizaţiei.
Potrivit analizei Salvaţi Copiii realizate în 2022, la care au participat cetăţeni ucraineni, dintre care 87% reprezentanţi legali ori rude ale copiilor refugiaţi din Ucraina şi aflaţi în România, beneficiari ai programelor de sprijin Salvaţi Copiii, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt şi pe care nu le pot acoperi sunt legate de: costurile medicale şi accesul la servicii medicale (62%), ceea ce înseamnă procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii şi adulţi, protecţia medicală a copiilor cu afecţiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale, bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.
Pe listă se mai regăsesc: plata chiriei (46%) sau a utilităţilor pentru locuinţele în care se află în diferite localităţi ale ţării, realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele şcolare ori alte lucruri specifice activităţilor recreative, procurarea hranei zilnice (26%), cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreţinerea maşinilor proprii, produse igienico-sanitare pentru copii şi ceilalţi membri de familie (19%), procurarea apei (8%).
