O licitaţie de documente de importanţă istorică şi muzeală, dintre care poate cel mai valoros este un exemplar manuscris oficial al ‘Convenţiei de la Paris din 1858, acordat Principatelor Române de către Imperiul Otoman’, cu preţul de pornire de 9.000 de euro, va avea loc pe 8 noiembrie, la ora 12,00, doar online, pe platforma Artmark Live.
Potrivit unui comunicat al Artmark transmis, marţi, AGERPRES, documentul a fost semnat în urma negocierilor care au implicat marile puteri europene ale vremii şi delegaţiile reprezentând interesele românilor. Convenţia de la Paris din 1858 a avut ‘o importanţă uriaşă’ pentru Principatele Române – Moldova şi Valahia, cu ‘rol crucial’ în stabilirea statutului şi autonomiei, în contextul dominaţiei Imperiului Otoman. Convenţia a creat cadrul legal şi administrativ ce a asigurat autonomia şi stabilitatea Principatelor. Suzeranitatea otomană asupra Principatelor este pusă sub controlul puterilor garante, măsură menită să diminueze abuzurile Porţii.
Impecabil conservat, manuscrisul reproduce semnăturile membrilor plenipotenţiari ai puterilor garante şi conţine nota de autenticitate a ministrului otoman al afacerilor externe, datată 21 octombrie 1858. Una dintre personalităţile importante implicate în această semnare este Alexandre de Colonna-Walewski, fiul lui Napoleon Bonaparte. Ceilalţi semnatari ai documentului sunt: Imperiul Otoman, reprezentat de Fuad Paşa, Imperiul Rus, reprezentat de o personalitate importantă pentru viitorul Principatelor, contele Pavel Kiseleff, precum şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Regatul Prusiei, Regatul Sardiniei (Italia) şi Regatul Danemarcei.
Exemplarul este conform cu originalul Convenţiei din 19 august 1858, depus la Arhivele imperiale ale Porţii, este clasat în categoria Tezaur a patrimoniului naţional cultural al României şi recent a făcut parte din expoziţia ’24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române’, realizată la Alba Iulia, prin efortul reunit al mai multor muzee, în ianuarie.
Următorul lot care surprinde prin apariţie publică, pornind de la suma de 300 de euro, este o serie de 9 ‘Ordine’ semnate de şefii cuiburilor (organizaţiilor) legionare, în perioada 10 – 20 ianuarie 1941, ce a precedat Rebeliunea Legionară de la sfârşitul lui ianuarie 1941. Documentele din licitaţie reprezintă ordinele scrise, trimise către cuiburile legionare, inclusiv către cuibul din Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Ordinele şi corespondenţa legionare scot la lumină relaţiile complexe pe care mişcarea legionară le-a avut cu universităţile şi societatea civilă a României de la acea vreme, proiectând o fereastră către istoria României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizatorul licitaţiei precizează că proiectul introducerii acestui lot în licitaţie publică nu urmăreşte ‘cosmetizarea’ rolului şi a faptelor mişcării legionare sau ‘edulcorarea’ deciziilor care au dus la Holocaust, singura dimensiune admisă acestor manuscrise fiind cea documentar-istorică, cu respingerea oricărei interpretări propagandistice.
Casa de licitaţii Artmark condamnă orice manifestare antisemită, xenofobă şi rasistă, atât în ce priveşte trecutul istoric, cât şi în ce priveşte prezentul politic. Potrivit Artmark, nu trebuie interzisă sau cenzurată nici documentarea cu privire la trecut ori discutarea lui liberă, nici circulaţia documentelor, acestea fiind necesare pentru a evita ‘repetarea ororilor de atunci’.
Celor două exemple de loturi în licitaţie li se adaugă două mari portrete ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, respectiv Doamnei Elena Cuza, piese extrem de rare, editate de George Sion la Viena în 1909. Mai există doar un set cunoscut, care se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi care este expus în cadrul proiectului expoziţional jubiliar ‘Cuza 150’, alături de spectaculoasele tronuri ale familiei domnitoare şi sabiei de învestitură primită de la sultanul Abdulmejid. Cele două mari litografii au la bază portretele fotografice realizate de Carol Popp de Szathmary, fotograful Curţii Domnitorului, în atelierul său fotografic din Bucureşti.
Într-o petiţie din 1863, adresată lui Dimitrie Bolintineanu, ministrul al Instrucţiunii Publice, Carol Szathmary se oferea să litografieze portretele Domnitorului şi al Doamnei, pe care le fotografiase cu câteva săptămâni mai înainte în atelierul său. Pentru litografie Szathmary a ales imaginea în care Cuza apărea în uniformă de dorobanţi călări. Figura este puţin idealizată, corpul Domnitorului este uşor supradimensionat în raport cu capul, pentru a-i da o proporţie monumentală, fiind ştiut faptul că Alexandru Ioan Cuza avea o statură medie. Spre deosebire de fotografie, în desen Cuza era reprezentat cu mantia domnească pe umeri, iar pe piept artistul a figurat mai multe ordine decât în originalul fotografic (a inclus placa ordinului ‘Osmanie’, cea mai mare decoraţie otomană, conferită domnitorului de noul sultan Abdulaziz, cu ocazia celei de-a doua vizite la Constantinopol, în iunie 1864). Portretele pot fi licitate împreună de iubitorii de istorie, începând de la 1.000 de euro.
Expoziţia licitaţiei este deschisă publicului larg, de luni până duminică, în intervalul orar 10,00-20,00. Cei interesaţi să participe la licitaţie sunt încurajaţi să înregistreze din timp oferte online, pentru loturile de interes, dar şi să participe live online, prin softul de licitaţie Artmark Live.
