Un hrisov de împroprietărire (uric) emis de Alexandru cel Bun şi ultima fotografie cunoscută a poetului Mihai Eminescu, realizată după un clişeu al lui Jean Bieling, la Galaţi, în 1887-1888, au fost fost adjudecate la preţul de 31.000 de euro, respectiv 6.000 de euro la licitaţia organizată, marţi seara, de Artmark.
Au mai fost adjudecate şi ‘Îndreptarea legii’, cel mai important codice de legi apărut în ţările Române în Evul Mediu, Târgovişte, 1652, la 9.500 de euro, o diplomă de înnobilare emisă de principesa Suzana Lorantffy, soţia principelui Gheorghe Rakoczi I, pentru boierul Radu Benţe Tărâţă din Făgăraş, 1652, cu sigiliu, la 8.500 de euro, ‘Biblia Sacră’, tipărită de Christopher Plantin, latină, Antwerp, 1583, cu 91 de gravuri, la 8.000 de euro.
Între loturile adjudecate s-au mai numărat o fotografie a Podului de la Cernavodă, din anul 1895, la preţul de 800 de euro, o fotografie ilustrându-l pe Tudor Arghezi (circa 1960), la 50 de euro, o fotografie ilustrându-l pe Nicolae Ceauşescu la vânătoare, alături de George Macovescu şi de alţi înalţi oficiali, în iarna anului 1970 – la 50 de euro.
De asemenea, au fost adjudecate ‘Mihai Eminescu – opere complecte’, ediţia A C Cuza (1914), ediţie interzisă în 1948, la 2.750 de euro, mapa ‘Luceafărul’ de Mihai Eminescu (1921-1923) cu 22 de cromolitografii de Mişu Teişanu şi semnătura olografă a acestuia, la 1.600 de euro, ‘Noaptea de sânziene’ de Mircea Eliade, ediţie princeps în limba română, două volume (1971), la 1.600 de euro, o colecţie formată din 31 de numere ale revistei ‘Bilete de papagal’, la 1.000 de euro, o carte poştală trimisă de Mircea Eliade către criticul Mihail Chirnoagă (1939), la 800 de euro, ‘Crăişorul’ de Liviu Rebreanu, o ediţie princeps (1929), cu dedicaţia şi semnătura olografă a autorului, la 450 de euro, ‘Cărtăcică de seară’ de Tudor Arghezi, ediţie princeps (1935), cu dedicaţia autorului către Sultana Ionescu, la 200 de euro, volum jubiliar ‘Poezii’ de Mihai Eminescu (1950), ediţie ilustrată de Jules Perahim şi Wladimir Siegfried, 150 de euro.
Între loturile cumpărate s-a aflat şi jurământul de credinţă faţă de Prinţul Filip al Belgiei – propus în 1866 de Locotenenţa Domnească să îi ia locul lui Alexandru Ioan Cuza, dar care a refuzat să vină însă în Principatele Române – semnat de Grigore Tufescu, viitor primar al Iaşiului, 16 martie 1866, purtând semnătura olografă a lui Tufescu, dar şi semnăturile martorilor, între care a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, candidat la tronul Moldovei. Documentul a fost adjudecat la 2.500 de euro.
