Istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt este supărat că în România există un „curent naționalist ortodox foarte puternic”, scrie r3media.ro citând un interviu publicat de siteul punctuldefierbere.ro.
Schmitt consideră că în România ar trebui sărbătoriți nu cei care au luptat pentru păstrarea specificului național, ci aceia care s-au angajat „pe drumul unei normalități europene”.
Deși nu este etnic austriac, Schmitt este președintele secției de istorie a Academiei Austriece de Științe.
Aceste afirmații vin la puțin timp după ce Austria şi-a folosit interesul național pentru a bloca accederea României în spațiul Schengen.
Jens Schmitt critică faptul că România vrea să urmeze modelul polonez sau maghiar, ţări care își apără cu strășnicie interesele naționale în fața Bruxelles-ului.
„Trecem printr-o fază prin care, din păcate, un discurs naționalist este instrumentalizat și folosit de către guvern și de către alți factori politici foarte influenți în România cu un scop evident: construirea unei Românii închise, cu legături slabe cu Occidentul. Un fenomen pe care-l putem observa și-n alte țări, că este modelul polonez, că este modelul maghiar, care, din păcate, sunt imitate și de România”, a spus Schmitt.
Profesorul vienez a criticat Biserica Ortodoxă și Academia Română pentru că apără valorile tradiționale. Schmitt este un cunoscut promotor al suprastatului european și al valorilor LGBT. Acesta agită vechea marotă, conform căreia cine nu este „trup și suflet” cu valorile „societății deschise” promovate de fundațiile Soroș este „omul Moscovei”.
„Biserica este unul dintre cei mai importanți factori nu numai în viața religioasă, ci și culturală, economică, socială și politică din România. Din păcate, în ultimii 30 de ani, deși existau curente critice în sânul său imediat după prăbușirea comunismului, Biserica nu a profitat de această șansă pentru a se democratiza. Dimpotrivă, a păstrat o structură internă foarte autoritară. Pe de altă parte, BOR a intensificat propaganda pentru apărarea valorilor tradiționale, referendumul pentru familie ș.a.m.d.
Acest curent naționalist ortodox este foarte puternic. Mi-aș dori ca situația să fie diferită. În momentul de față, însă, Biserica – și nu vorbesc despre cler în întregime, ci de felul în care este reprezentată oficial –, nu poate fi considerată, din păcate, un factor constructiv în crearea unei Românii mai democratice, liberale și deschise. Există chiar și riscul ca BOR să se orienteze spre Răsărit, spre Moscova; politica de vizite oficiale ale patriarhilor între Moscova și București este un semn în această direcție”, a spus Schmitt.
Acesta admite, totuși, că o parte dintre serviciile de informații din România sunt de partea globalismului, afirmând că, spre diferență de Biserică și Academie, acolo situația este „complicată”. „Cred că, în ceea ce privește serviciile, situația este mult mai complicată, pentru că sunt mai multe și joacă un rol complicat pe scena politică românească”, a spus el, confirmând, practic, ceea ce se bănuia demult.
Aceste afirmații ale lui Schmitt nu sunt noi, el repetându-le, constant, în ultimii ani. În 2018, sociologul Dan Dungaciu i-a replicat acestuia, pe tema acuzațiilor aduse Bisericii Ortodoxe.
„A spune, deci, că o biserică, în cazul nostru BOR, „nu a făcut nimic pentru democraţie” e o afirmaţie lipsită de sens; neinteligibilă. BOR nu a fost „înfiinţată” nici să facă ceva pentru democraţie nici împotriva ei. Pur şi simplu, BOR funcţionează într-o democraţie, ca şi alte religii sau alte asociaţii. A disocia „democraţia” de biserică înseamnă a falsifica planurile”, a scris profesorul, într-un articol din Adevărul, la vremea respectivă.
Schmitt a publicat patru volume la editura Humanitas”, scrie r3media.ro.
Articolul Un istoric din Austria critică Academia Română şi BOR pentru că apără valorile naţionale tradiționale şi nu pe cele europene, ale unei „societăţi deschise”; el spune că o parte din serviciile secrete româneşti sunt de partea „globaliştilor” apare prima dată în Ecopolitic.
