Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti urmează să amenajeze în această primăvară un traseu tematic dedicat bio-diversităţii pe Pajiştea Petricani, un teren cu o suprafaţă de aproximativ 15 hectare aflat pe malul lacului din dreptul sediului Romsilva, în apropierea Şoselei Petricani.
În zonă vor mai fi amenajate: un loc pentru întâlniri comunitare (unde vor fi organizate inclusiv discuţii cu specialişti), precum şi hoteluri pentru insecte sau căsuţe pentru păsărele. Terenul e în proprietatea Municipalităţii, fiind administrat de către ADP Sector 2.
Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a precizat că zona va fi curăţată de deşeuri, iar intervenţia în vederea amenajării va fi minimă.
‘O să facem intervenţii minime, în aşa fel încât să asigurăm acces, dar nu construcţii sau ceva de genul acesta. O să curăţăm locul şi o să punem în evidenţă vegetaţia şi biodiversitatea de acolo. Cam aceasta este viziunea: de a păstra cât mai mult biodiversitatea’, a spus el, pentru AGERPRES.
Preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Florin Stoican, a declarat că amenajarea traseului tematic este finanţată prin Platforma de mediu pentru Bucureşti, program iniţiat de Fundaţia Comunitară Bucureşti.
‘Acolo e o pajişte foarte frumoasă, una dintre cele mai sălbatice pajişti rămase în tot Bucureştiul şi e mărginită pe de o parte de un lac, pe de altă parte de pădure. O să amenajăm un traseu tematic prin care vizitatorii să descopere biodiversitatea zonei. Vor fi nişte puncte de informare amplasate din loc în loc, în care vor afla oamenii despre păsările de apă, despre păsările de pădure, despre fluturi şi insecte, despre flori, despre biodiversitate şi multe altele. (…) Sunt două categorii de specii de păsări acolo. Pe de o parte sunt speciile de apă, pentru că e pe malul lacului şi de fiecare dată când am fost acolo am văzut lişiţe, găinuşe, pescăruşi, raţe, stârc, lebede şi diferite specii de apă. Pe de altă parte, pentru că pe partea cealaltă e mărginită de un rest de pădure – a fost o pepinieră acolo, acum 100 şi ceva de ani şi au rămas nişte pini, stejari şi mesteceni frumoşi – sunt specii cântătoare, specii forestiere’, a precizat Stoican.
El a menţionat că asociaţia îşi doreşte să propună autorităţilor înfiinţarea de arii naturale urbane în Bucureşti, după modelul Parcului Văcăreşti. Astfel, au fost identificate 20 de potenţiale zone, iar cinci dintre acestea vor fi propuse în vederea înfiinţării de arii naturale urbane, în baza unei documentări prealabile. Termenul de arie naturală urbană urmează să fie reglementat fie printr-un proiect de lege, aflat în prezent în dezbatere parlamentară, fie printr-o ordonanţă de urgenţă.
‘Avem o listă mai lungă de vreo 20 (de zone, n.r.), din care vom alege la un moment dat cinci, către care să ne focusăm. Noi, în proiectul de realizare a reţelei de arii naturale urbane, am făcut o evaluare şi am identificat vreo 20 de potenţiale zone. Cele mai multe sunt înşirate pe Colentina, adică salba de lacuri de pe Colentina, de la intrarea ei în oraş, dinspre Mogoşoaia, Străuleşti şi până la ieşire, în partea cealaltă. (…) Legea e în dezbatere la Parlament, dar între timp Ministerul Mediului a preluat numele de arie naturală urbană şi l-a introdus într-o propunere de ordonanţă de urgenţă în care vor include şi această categorie’, a spus Florin Stoican.
Consilierul local Radu Nedelcuţ a declarat că Pajiştea Petricani face parte din malurile salbei de lacuri pe care Primăria Sectorului 2 intenţionează să le amenajeze în următorii ani, în baza unui concurs internaţional de soluţii, desfăşurat în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România.
‘În momentul de faţă (cei de la OAR) sunt într-o perioadă de consultare cu societatea civilă şi cu specialişti, astfel încât când publică tema de concurs, să fie una cât mai bine fundamentată şi care să acopere atât nevoile comunităţilor din zonă, cât şi sugestiile specialiştilor în ecologie şi în protecţia mediului. Ştiu că în perioada asta ţin o serie de întâlniri cu ONG-uri din zona de mediu, cu comunităţile din zonă, să încerce să afle ce să ceară de la viitorii proiectanţi în tema de concurs. Această pajişte este inclusă în lista de terenuri care face obiectul concursului internaţional de soluţii’, a spus el.
În altă ordine de idei, el a făcut referire şi la cartierul Tei Toboc, aflat în vecinătate, în care există familii aflate în risc de sărăcie extremă; o zonă care se confruntă şi cu provocări de mediu, generate inclusiv de faptul că oamenii folosesc uneori resturi de mobilier din PAL pentru a se încălzi, deşi arderea acestuia poluează.
‘Avem numeroase proiecte în desfăşurare în cartierul Tei Toboc, multe din ele de factură socială, de la cursuri remediale pentru copii, burse sociale şi finanţări pentru familii, să poată să-şi menţină copiii la şcoală. Avem o clădire pe care o transformăm din secţie de poliţie în centru de asistenţă socială, unde o să organizăm un fel de afterschool pentru copii, ca să-i ajutăm după şcoală să rămână să-şi facă temele acolo. Avem ajutoare de încălzire prin care ajutăm cu lemne gospodăriile, astfel încât să se încălzească cu lemn, nu cu răşini toxice. Am pus o serie de pubele mari prin care primăria adună gunoaiele gratuit. (…) Avem în desfăşurare un proiect de amenajare a insulei Plumbuita ca terenuri de sport pentru comunitatea de acolo. Am refăcut locurile de joacă din comunitate’, a precizat Nedelcuţ.
