Lucrarea ‘Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection’, semnată Ioana Feodorov, va fi lansată, miercuri, de la ora 16.00, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, acad. Gheorghe Chivu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Arhim. Policarp Chiţulescu, pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, managerul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, şi autoarea, Ioana Feodorov, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene, director proiect TYPARABIC, transmit organizatorii.
Apărută recent la editura germană De Gruyter, cartea Ioanei Feodorov spune povestea primelor tiparniţe din Imperiul Otoman care au tipărit cărţi bisericeşti pentru creştinii arabi cu sprijinul domnilor şi tipografilor din Ţările Române şi prin străduinţa unor mari ierarhi: Sfântul Antim Ivireanul şi patriarhii Atanasie al III-lea şi Silvestru al Antiohiei.
Ioana Feodorov se ocupă de peste 30 de ani de cercetarea relaţiilor dintre români şi creştinii arabofoni din Patriarhia Antiohiei, cu reşedinţa la Damasc. A publicat nouă cărţi de autor, 12 volume editate sau co-editate, 78 de articole, studii şi capitole în reviste şi volume colective, patru cărţi traduse şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale în 40 de conferinţe, congrese şi seminarii în perioada 1990-2023.
Proiectul TYPARABIC – Early Arabic printing for the Arab Christians. Cultural transfers between Eastern Europe and the Ottoman Near-East in the 18th century (Primele cărţi tipărite în limba arabă pentru creştinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est şi Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea) este finanţat printr-un Advanced Grant de 2,5 milioane euro acordat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului Horizon 2020, pentru perioada 2021-2026.
Proiectul are ca scop studierea unui corpus de cărţi arabe tipărite în Ţările Române, Siria şi Libanul de astăzi în secolul al XVIII-lea cu ajutorul unor domnitori şi arhierei din Ţările Române, prin transferul tehnologiei tiparului în provinciile otomane din Orientul Apropiat.
Instituţia-gazdă a proiectului TYPARABIC este Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE) din Bucureşti.
