Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman – demasca adevaratul scop al operatiunii #rezist impotriva magistraturii române, scrie luju.ro.
Concret, cele patru asocatii avertizeaza ca materialul Recorder este folosit pentru generarea unei emotii colective, care sa serveasca agendei partidelor politice. Si mai exact, demersul are ca finalitate revenirea in anii in care Directia Nationala Anticoruptie ancheta abuziv judecatorii si procurorii romani – fapt devoalat de catre insasi Inspectia Judiciara, in raportul pe care Lumea Justitiei l-a prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA”.
Iată comunicatul ONG-urilor:
„În contextul dezbaterilor publice generate de documentarul realizat de Recorder cu privire la functionarea sistemului judiciar si al evenimentelor publice ce au urmat, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) considera ca se impun cateva clarificari esentiale, menite sa contribuie la o informare corecta, echilibrata si responsabila a opiniei publice.
1. Rolul judecatorilor in statul de drept si obligatia de a semnala disfunctionalitatile sistemului
Judecatorii, in virtutea statutului lor constitutional si a responsabilitatii fata de actul de justitie, nu au doar dreptul, ci si obligatia de a expune public problemele reale ale sistemului judiciar atunci cand acestea afecteaza independenta justitiei, buna administrare a cauzelor sau drepturile fundamentale ale cetatenilor. Aceasta expunere trebuie realizata prin mijloacele legale aflate la indemana – opinii profesionale, rapoarte, sesizari institutionale sau luari de pozitie publica – si reprezinta o expresie a loialitatii fata de statul de drept, nu o abatere de la acesta.
In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Baka v.Ungaria, a aratat: ‘Nu numai ca era dreptul sau, ci si obligatia sa sa isi exprime opinia cu privire la reformele legislative susceptibile sa aiba un impact asupra sistemului judiciar si asupra independentei acestuia. Reclamantul si-a exprimat punctele de vedere si criticile cu privire la chestiuni de interes public, iar declaratiile sale nu au depasit cadrul unei simple critici formulate dintr-o perspectiva strict profesionala. In consecinta, pozitia si declaratiile sale reclamau un grad ridicat de protectie a libertatii sale de exprimare si un control strict al oricarei ingerinte, cu acordarea, in mod corespunzator, a unei marje de apreciere restranse autoritatilor nationale’.
Ca atare, opiniile si criticile punctuale si verificabile aduse de magistrati modului in care sistemul de justitie functioneaza, mai ales atunci cand vizeaza aspecte de natura a pune in pericol independenta judecatorilor, nu pot atrage raspunderea disciplinara pentru incalcarea obligatiei de rezerva. Deci aspectele concrete (care exclud formularile cu caracter de generalitate) si argumentate (care exclud simplele afirmatii, fara nicio motivare punctuala), prezentate in spatiul public, cu privire la disfunctionalitati ale justitiei, trebuie analizate si verificate cu maxima atentie, in mod obiectiv, echilibrat si lipsit de prejudecati, pentru ca aceste disfunctionalitati sa poata fi corectate, dar si pentru a se evita concluzii simplificate sau eronate asupra unei realitati juridice complexe.
2. Efectuarea de verificari substantiale de catre Inspectia Judiciara
Asociatiile semnatare saluta decizia Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Inspectia Judiciara pentru a demara verificari ca urmare a aspectelor prezentate in materialul ‘Recorder’ [https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12468&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2025-12-12)].
Consideram, insa, esential ca aceste verificari sa fie efectuate cu maxima obiectivitate, cu respectarea principiilor legalitatii si impartialitatii si sa vizeze fondul real al problemelor semnalate, nu doar aspecte formale. Solicitam, prin urmare, ca acest demers sa constituie un control de substanta, capabil sa clarifice situatiile prezentate si sa inlature orice suspiciuni, cu asigurarea unei transparente totale a rezultatelor, in limitele legii, astfel incat opinia publica sa fie informata corect si complet.
3. Clarificarea problemei competentei procurorilor de a ancheta judecatori
Modul in care reportajul prezinta istoricul modificarilor legislative privind competenta de anchetare a judecatorilor si procurorilor este profund subiectiv, vadit tendentios si cu scopul evident de a produce suficienta emotie pentru a readuce legislativ competenta DNA in materie. Modificarea acestei competente a fost, insa, determinata de faptul ca, in perioada in care DNA ancheta judecatorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabila arma de presiune impotriva lor, in special a celor ce detineau functii importante sau judecau cauze de competenta DNA.
Instituirea unei competente speciale de anchetare a judecatorilor si procurorilor nu a aparut ca ‘un cadou facut de politicieni magistratilor’, cum se afirma in materialul Recorder, ci ca un imperativ fata de anchetele penale abuzive ale DNA. In acest sens, au fost facute publice date concrete privind presiunile asupra judecatorilor, materializate prin:
• anchete ce au vizat exclusiv solutiile pronuntate de judecatori: de exemplu, prin Incheierea 231/2016 a ICCJ s-a retinut ca: ‘Martorul xx, judecator, care a facut parte din compunerea completului ce a solutionat, impreuna cu inculpatele xx si xx, contestatiile in anulare formulate in dosarul 4672/111/2010 al Tribunalului Bihor, a fost audiat la datele de 27.09.2013 si 11.03.2014. Declaratiile martorului releva ca obiectul audierii l-a constituit modalitatea in care judecatorii din compunerea completului au hotarat asupra solutiei’;
• incalcarea in cadrul investigatiilor a secretului deliberarii; cu privire la o asemenea incalcare a legii, intr-o decizie de achitare a 4 judecatorilor de la ICCJ s-a subliniat: ‘Cenzurarea unei hotarari judecatoresti pe calea unei anchete penale desfasurate impotriva judecatorului reprezinta o incalcare a principiului independentei judecatoresti. Ceea ce trebuie precizat este ca hotararea judecatoreasca, in sine, nu poate constitui temei al angajarii raspunderii penale. Legalitatea si temeinicia solutiilor pronuntate de judecatori nu pot fi analizate in cadrul unei cercetari penale’;
• dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vadit si declarat de intimidare si de a ‘baga frica’ in judecatori, cu obiectivul pronuntarii de solutii favorabile DNA (https://www.gandul.info/stiri/parchetul-general-urmarire-penala-in-rem-inregistrare-procurori-dna-oradea-17812697);
• multiple anchete lipsite de profesionalism, finalizate prin clasari sau achitari, dar care, in mod grav, au condus la suspendarea din functie, pentru perioade lungi de timp, a judecatorilor si procurorilor vizati, inclusiv de la nivel inalt: Procuror General, judecator CCR, membrii CSM, judecatori si procurori de la ICCJ si de la curtile de apel, cu functii de conducere (https://adevarul.ro/news/eveniment/curtea-suprema-admis-cererea-procurorului-general-tiberiu-nitu-anuntat-acuzatiile-fost-acuzat-nu-existat-1_5bb38ab8df52022f7516268d/index.html; https://evz.ro/florica-roman-dna-oradea.html; http://www.ziare.com/toni-grebla/dna/toni-grebla-dupa-ce-a-fost-achitat-voi-face-tot-ce-depinde-de-mine-pentru-ca-in-tara-mea-sa-nu-mai-existe-astfel-de-tragedii-1567148; https://www.stiripesurse.ro/lovitura-pentru-dna-achitare-in-dosarul-in-care-procurorii-cereau-inchisoare-pentru-fo-ti-judecatori-iccj_1263078.html; https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22775319-procurorii-tudose-mih-repu-func-dup-fost-achita-dosarul-lui-ghi.htm).
Toate aceste aspecte, precum si altele, extrem de grave, au fost consemnate oficial in raportul Inspectiei Judiciare din 2019, validat prin Hotararea nr. 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, de exemplu, in dosarele DNA ‘au fost vizati 1962 judecatori (351 in materie penala si 1590 in materie civila – intre care un membru al Curtii Constitutionale, 13 judecatori membri/fosti membri ai CSM si 16 inspectori judiciari)’, ceea ce, coroborat cu durata excesiva a anchetelor (de pilda, un dosar deschis din oficiu unui judecator ICCJ a fost tinut in nelucrare 5 ani) demonstreaza ca anchetarea judecatorilor si a procurorilor de catre DNA a devenit un mijloc vadit de presiune asupra acestora.
Toate aceste abuzuri si disfunctionalitati consemnate in raportul Inspectiei Judiciare au constituit amenintari grave la adresa independentei justitiei, pentru corectarea carora a fost necesara modificarea legislativa, prezentata tendentios in materialul Recorder.
4. Folosirea materialului Recorder pentru generarea unei emotii colective, directionate spre agenda partidelor politice
UNJR, AMR si AJADO atrag atentia asupra faptului ca dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate in scopuri vadit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei asa-numite ‘justitii capturate’. In documentarul Recorder sunt prezentate sesizari privind schimbari ale unor complete de judecata in dosare penale cu impact mediatic, aratandu-se ca s-au facut cu scopul prescrierii in final a raspunderii penale a celor acuzati.
Pe de o parte, aceste aspecte privesc doar dosare penale, si doar de coruptie – ce reprezinta, asa cum am subliniat de nenumarate ori, o parte mica din totalul milioanelor de cauze aflate pe rolul instantelor de judecata, cu impact asupra drepturilor fundamentale ale omului si, in consecinta, asupra societatii. Pe de alta parte, intreg materialul se refera la o singura instanta din tara, din cele 243 de instante de fond si control judiciar care exista in Romania””.
Sursa: Ecopolitic.ro
