Eduard Hellvig a anunţat, luni, că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat ‘deschis’ pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni.
‘Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură, şi la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră’, a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI.
În continuare, Hellvig a explicat motivele pentru care pleacă de la şefia SRI, subliniind că ‘este o cutumă greşită la noi ca cei care deţin funcţii de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forţaţi’.
‘Este o cutumă greşită la noi ca cei care deţin funcţii de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forţaţi. Majoritatea celor care deţin puterea nu renunţă la ea când îşi îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu, personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcţiei cu persoana care o deţine. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut’, a mai spus Hellvig.
De asemenea, el a afirmat că nu este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat şi nu există nicio raţiune ca el să rămână în fruntea SRI.
‘Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite. Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nicio raţiune pentru a continua să exercit această funcţie. După cum spuneam, închei această etapă de viaţă cu satisfacţia că am făcut lucruri bune pentru cetăţeni, pentru România şi pentru SRI. Am reuşit restructurarea instituţiei pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică şi de moştenirea fostei Securităţi şi am menţinut şi amplificat încrederea şi respectul partenerilor noştri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generaţie în funcţiile de conducere şi am pus la dispoziţia societăţii informaţiile extrase din arhivele fostei Securităţi. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar şi provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023’, a afirmat Hellvig.
El a adăugat că viitorul SRI va fi unul bun pentru România, ‘dacă instituţia se fereşte de greşelile şi abuzurile trecutului’.
‘Vreau să-mi exprim aprecierea faţă de profesioniştii din SRI, faţă de partenerii din conducerea executivă şi faţă de beneficiarii legali ai instituţiei, care mi-au fost sprijin, dar şi resort critic pozitiv în toţi aceşti ani. Rămân un susţinător deschis al valorilor de securitate naţională şi al profesioniştilor oneşti din domeniul informaţiilor. Şi cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România, dacă instituţia se fereşte de greşelile şi abuzurile trecutului, dacă îşi menţine parcursul democratic şi de profesionalizare care i-au adus în prezent admiraţia şi respectul partenerilor săi din ţară, din UE şi din NATO. Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX: ‘Singurul ghid al unui om este conştiinţa sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea şi sinceritatea acţiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viaţă fără acest scut, pentru că suntem atât de des luaţi în derâdere de eşecurile speranţelor noastre şi de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili’. Declaraţia de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Profesional şi sufleteşte, voi fi marcat pozitiv pentru toată viaţa de această experienţă deosebit de onorantă. Emoţional şi raţional, mă voi raporta totdeauna cu respect, consideraţie şi afecţiune la motto-ul SRI – ‘Patria a priori”, a precizat Eduard Hellvig.
Înainte de anunţul demisiei, Hellvig a făcut un scurt bilanţ al activităţii SRI în mandatul său.
Astfel, el a arătat că SRI a transmis pe 23 iunie către Parlament raportul de activitate aferent anului 2022, un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisia parlamentară de control şi înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
‘Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică. Asupra acestor transformări aş vrea să insist. Cred că este important ca societatea şi cetăţenii să ştie că SRI s-a transformat major în aceşti ani, ca să poată acţiona mai eficient şi mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Documentul detaliază şi finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituţie modernă, suplă şi debirocratizată’, a mai spus Hellvig.
‘Proiectul Regio a început în 2017 şi a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realităţile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puţine direcţii, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune. Proiectul Centrio a însemnat pasul următor – adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituţionali importanţi, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat şi asigurări legate de menţinerea în matca legală şi constituţională, cu accent pe creşterea eficienţei şi consolidarea bunului prestigiu creat în relaţia cu partenerii noştri din UE şi NATO’, a continuat acesta.
Hellvig a evidenţiat că are satisfacţia de a constata că direcţiile strategice pe care le-a urmărit funcţionează cu succes în planul concret al activităţilor SRI.
‘Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii. Modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat şi de alte instituţii. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului şi nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulţi cei care înţelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generaţii. Nu putem mereu cere generaţiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat.
