Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat, miercuri, că România are nevoie de stabilitate financiară şi, ca urmare, rotativa guvernamentală ar trebui să se producă după depunerea cererii de plată numărul 3 din PNRR, care are ca termen luna iunie.
‘Având în vedere că discutăm de cererea de plată numărul 3 şi că la fiecare cerere de plată fiecare jalon are în spate memorie instituţională şi oameni care sunt obişnuiţi cu problematicile şi cunosc, să zicem, firul logic al lucrurilor, cred că cererea de plată numărul 3 ar trebui să fie cea care se depune şi după aceea să se întâmple rotativa. Experienţa guvernamentală pe care o am îndeamnă să spun acest lucru, pentru că aceia care vin ulterior au nevoie de o perioadă de lucru până când se obişnuiesc cu problemele şi, desigur, aici, în ceea ce priveşte cererile de plată şi implementarea, PNRR nu ne iartă, este necruţător. O împingere a cererii de plată presupune, pe cale de consecinţă, şi următoarele cereri de plată care pot fi, mai apoi, duse mai încolo, pentru că este regula consecutivităţii. Adică, se depune cererea de plată numărul 3, se validează jaloanele şi ţintele şi după aceea poţi depune cererea de plată numărul 4’, a declarat Boloş, la Palatul Victoria.
El a adăugat că, în cazul în care cererea de plată numărul 3 se va depune în toamnă, în loc de luna iunie, şansele de a depune o a doua solicitare în acest an ‘scad simţitor’.
‘Acum, noi avem termenul fixat – luna iunie. Poate fi tot luna iunie (rotativa guvernamentală – n.r.), dar nu sunt decizii care depind de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Eu ştiu un singur lucru: avem un termen fixat de prim-ministrul României, acest termen este luna iunie 2023 şi ne vom ţine de el. (…) Eu am spus cum ar fi bine pentru cererea de plată numărul 3, sigur că deciziile pot fi şi altele. Pentru România, cred eu că este prioritar să aibă stabilitatea financiară asigurată’, a transmis Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, pentru depunerea cererii de plată numărul 3 din PNRR este necesar ca România să prezinte documente privind îndeplinirea a 79 de jaloane şi ţinte.
‘După ce închidem procedura necesară cererii de plată numărul 2, pentru cererea de plată numărul 3, care cuprinde 79 de jaloane şi ţinte aferente trimestrelor III şi IV ale anului 2022, să pregătim documentele pentru jaloanele care sunt considerate mai uşoare, urmând ca pentru celelalte jaloane, în procesul acesta de discuţii informale cu Comisia Europeană, să avem acest dialog permanent şi binevenit pentru clarificarea anumitor situaţii’, a explicat Boloş.
Ministrul a precizat că între jaloanele impuse pentru cererea de plată numărul 3 sunt câteva considerate ca foarte importante şi vor fi monitorizate direct de către Comisia Europeană.
‘Aici, după cum se cunoaşte deja, problema scoaterii din funcţiune a grupurilor energetice de la Rovinari şi Turceni şi a trecerii lor în conservare este socotită un jalon foarte important pentru cererea de plată numărul 3. De asemenea, tot jalon important este şi guvernanţa corporaţiilor de stat şi legislaţia nouă pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor de stat. De asemenea, reforma privind pensiile speciale este tot parte din cererea de plată numărul 3. Şi, desigur, mai avem problema Consiliilor de administraţie pentru companiile de stat care se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi a Ministerului Energiei. Toate aceste jaloane, să zicem aşa, sunt (…) monitorizate direct de către Comisie şi trebuie să avem maximă prudenţă pentru ceea ce înseamnă procesul de validare a acestora şi apoi de obţinere a avizului favorabil pentru cererea de plată numărul 3’, a informat ministrul Boloş.
