Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că numărul elevilor ucraineni audienţi în şcolile din România, pe curriculum românesc, va fi de 1.140 la începutul săptămânii viitoare, dintr-un total de aproape 34.000 de minori ajunşi în ţara noastră în urma conflictului armat din Ucraina.
‘Din cei aproape 79.000 de refugiaţi care au rămas pe teritoriul României, peste 40%, mai exact 43%, sunt minori, este vorba de 33.691 de minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârstă şcolară. Am avut întrevederi, atât cu elevii, cât şi cu profesori din Ucraina. În urma acestor discuţii a rezultat foarte clar că sunt două categorii de elevi. În primul rând sunt acei elevi care doresc şi au făcut cerere pentru a fi audienţi în sistemul de învăţământ românesc, pe curriculum românesc. Săptămâna trecută am avut 601 elevi înscrişi ca audienţi în şcolile din România, în acest moment avem 810 elevi înscrişi în şcolile din România şi mai sunt de procesat încă 330 de cereri, până la 1.140. Deci, la începutul săptămânii viitoare vom avea 1.140 de elevi înscrişi în şcolile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000’, a declarat Sorin Cîmpeanu sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a adăugat că a doua categorie, care este cea mai numeroasă, este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue şcoala după curriculum ucrainean.
‘Pentru acest lucru au nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea şcolilor româneşti. Este vorba de spaţii, de echipamente electronice, care le vor fi puse la dispoziţie. Această decizie are legătură, cu siguranţă, şi cu ce au anunţat autorităţile ucrainene că suspendă examenele naţionale în acest an. Este suficient să frecventezi cursurile online pentru a avea certificat de absolvire, fie că vorbim de gimnaziu, fie că vorbim de liceu’, a declarat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a subliniat că echipamentele electronice, gen tablete, nu sunt luate de la elevii români pentru a fi date celor ucraineni, ci sunt furnizate din stocuri suplimentare, dând ca exemplu situaţia de la Colegiul Mihai Viteazu din Ineu.
‘Aş vrea să vă precizez foarte clar cum stau lucrurile în această situaţie. La Ineu, în judeţul Arad, au ajuns muncitori dintr-o fabrică de componente auto, care a fost delocalizată din Ucraina. Aceşti muncitori au copii. Numărul lor este de 40. Este vorba de şapte copii care au vârsta de grădiniţă, de cinci copii care au vârsta pentru învăţământul primar, de 20 de copii pentru gimnaziu şi de cinci copii pentru liceu, în total 40. Pentru grădiniţă s-a creat o grupă specială. Pentru învăţământ primar, cei şapte elevi au fost distribuiţi în clase alături de elevii români. Pentru învăţământ primar, cei şapte elevi au fost distribuiţi în clase alături de elevii români, pe baza solicitărilor pe care părinţii le-au făcut pentru a avea statut de audient. La fel şi pentru cei cinci elevi de liceu. (…) Pentru cei 20 de elevi de gimnaziu s-a creat o clasă specială.(…) Tabletele care le sunt repartizate unora dintre aceşti copii, le vor fi repartizate începând cu ziua de luni, săptămâna viitoare. Nu sunt tablete care se iau de la copiii români. Sunt tablete care există în şcoli, stocuri suplimentare care nu au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantităţile de tablete achiziţionate de guvern, tablete achiziţionate de primării, tablete obţinute din alte surse, precum donaţii’, a declarat Cîmpeanu.
Tot pe linia sprijinirii refugiaţilor ucraineni, ministrul a anunţat că săptămâna viitoare va avea discuţii cu Nikolas Schmidt, comisarul pentru muncă şi drepturi sociale, în contextul unei vizite pe care oficialul european o va efectua în România.
‘La finalul săptămânii viitoare, împreună cu comisarul european Nikolas Schmidt, comisarul pentru muncă şi drepturi sociale, vom discuta aceste aspecte, va veni în România, la Bucureşti. Este foarte probabil ca, împreună, să vizităm cel puţin două şcoli în care România integrează elevii ucraineni. Cred că voi propune ca aceste şcoli să fie o şcoală în care au ales să meargă pe curriculum românesc şi o şcoală în care au ales să rămână pe curicculum ucrainean’, a precizat oficialul.
În privinţa opţiunii pentru curriculum românesc, ministrul a menţionat că Executivul urmează să aprobe o derogare, cu titlu de excepţie, de la Legea educaţiei naţionale, pentru acei elevi ucraineni care doresc să continue studiile în învăţământul liceal românesc şi care acum finalizează gimnaziul, dar nu vor putea să susţină un examen de Evaluare Naţională, întrucât nu cunosc limba română.
În acest sens, el reamintit ca exemplu situaţia elevilor ucraineni înscrişi la Liceul Capsali.
‘Capsali are şase elevi care au ales să meargă pe curriculum românesc. E vorba de şase elevi, dintre care trei sunt clasa a VIII-a, finalizează gimnaziul şi doresc să continue în învăţământul liceal românesc. Pentru asta, Guvernul României va avea disponibilitate de modificare, cu titlul de excepţie, a Legii educaţiei naţionale. (…) Aceşti copii vin de la Şcoala de balet din Kiev, vor să continue la Liceul Capsali, în clasa a IX-a. Este nevoie de o derogare de la lege, dată prin ordonanţă de urgenţă, pentru că, în momentul de faţă se pot înscrie în învăţământul liceal copii, doar în urma promovării examenului de Evaluare Naţională, examen de Evaluare Naţională care are probă de Matematică şi de Limba română. Limba română nu este cunoscută de aceşti copii şi de aceea vom crea posibilitatea legală ca aceşti copii, care, fără doar şi poate, pot să dea probă practică de balet, spre exemplu, dar nu pot să susţină un examen la Limba şi Literatura Română, să aibă şansa de a fi integraţi în licee româneşti’, a mai declarat Sorin Cîmpeanu.
